Mănăstirea Bucium - GALERIE FOTO

 Redescoperiţi bisericile şi mănăstirile din Arhiepiscopia Iaşilor, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei - astăzi, Mănăstirea Bucium, cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor (19 iunie).

 Mănăstirea se află în Iaşi, pe una dintre colinele ce înconjoară oraşul, dealul Bucium. În anul 1871, biserica Mănăstirii Bucium a fost construită ca un paraclis şi a fost sfinţită de Mitropolitul Moldovei, Calinic Miclescu. Dimensiunea acesteia era mult mai mică decât cea de astăzi, locaşul funcţionând ca metoc şi având hramul „Sfinţii Athonului”. Slujbele se ţineau numai ca pravilă pentru părinţii vieţuitori, deoarece credincioşii soseau aici rareori. Acest aşezământ s-a numit, până în anul 1918 „Metoh” sau „Conacul Bucium”. Dar, pentru că aici veneau uneori, pentru odihnă, mitropolitul Pimen Georgescu împreună cu alţi arhierei, a făcut ca denumirea să se schimbe în Schitul Bucium.
Acesta s-a extins considerabil, în anul 1942. Atunci, Schitul Prodromu a cumpărat de la principesa Ioana Rosetti-Roznovanu, descendentă a familiei domnitorului Grigore Alexandru Ghica, moşia sa din Bucium. Moşia însuma 22 de hectare de teren, „Palatul Roznovanu din Bucium”, „Casa cu chilii pentru muncitori” „Casa de oaspeţi” şi „Atelierele de olane şi conducte din lut pentru aducţiuni”.
În anul 1948, denumirea Schitului Bucium a fost schimbată în cea de Schitul Prodromu Iaşi. Atunci, toate domeniile ce aparţineau Schitului Prodromu de la Muntele Athos au fost trecute într-o singură administraţie, la Bucium, sub tutela Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. Astfel, Schitul Prodromu Iaşi a dobândit următoarele Schitul Zanea-Bârnova, Schitul Şorogari, Schitul Arva-Odobeşti şi Schitul Ţifeşti-Panciu. Acestea aveau în administrare vii, iar monahii se ocupau cu viticultura. În 1964, mitropolitul Iustin Moisescu a hotărât efectuarea unor modificări la biserica mănăstirii, ce ţineau de ridicarea turlei, înălţarea podului, demolarea unor magazii, amplasarea clopotniţei. Pictura bisericii a fost realizată de către pictorul Vasile Pascu, în anul 1966, în tehnica „al fresco”, după programul iconografic conform ierminiei picturii bizantine. În anul 1967 a avut loc resfinţirea bisericii, care a primit hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor Athoniţi”. În urma tuturor modificărilor, biserica se prezintă astăzi cu un plan în forma de cruce trilobată înscrisă, cu abside rotunjite, cu bolţi sprijinite pe două arcade.
În anul 1995, lângă biserică s-a construit un pangar, iar în anul 2005, tot exteriorul bisericii şi al anexelor a fost recondiţionat. Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la pictarea icoanei Maicii Domnului Prodromiţa, la Mănăstirea Bucium din Iaşi a fost zugrăvită o icoană asemănătoare cu cea de la Schitul Prodromu. Această icoană a fost realizată în atelierul Mănăstirii Bucium, fiind sfinţită în Duminica Tuturor Sfinţilor.
Prin grija Arhiepiscopiei Iaşilor, vatra schitului s-a extins, devenind o fermă viticolă pentru vin liturgic. În cadrul mânăstirii se află şi cimitirul călugărilor. În anul 1991, schitul Bucium a fost ridicat la rangul de mănăstire, formând o comunitate monastică cu 16 vieţuitori. Aici se află, în prezent, Casa Roznovanu (reşedinţă mitropolitană), un frumos parc dendrologic şi principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Deoarece hramul mănăstirii „Sfinţii Atonului” se sărbătoreşte în ziua de „duminica a doua după Rusalii”, numită şi „Duminica Sfinţilor Români”, s-a hotărât ca această mănăstire să aibă şi hramul Sfinţilor Români.
Printre obiectele cu valoare istorică şi artistică de care dispune mănăstirea, menţionăm o cruce cu postament în filigran, provenită de la ierodiaconul Nectarie Mironescu (1910), aproximativ 1.500 cărţi de cult datând din anul 1856, precum şi câteva manuscrise ale marelui copist ieromonah, Onufrie Bratu.