Este preşedinte executiv şi membru fondator al Asociaţiei „Mai Bine etic. ecologic. echitabil“ * conduce această organizaţie de şapte ani, timp în care a implementat numeroase proiecte cu impact asupra comunităţii * în aceste zile, alături de echipa sa, lansează o altă provocare ieşenilor- construirea unei sere ecologice la Rediu prin proiectul „Dăruieşti Legumeşti“ * visează la o lume responsabilă, în care să consumăm doar resursele de care avem stric nevoie

Anca Gheorghică a studiat şi locuit mai mulţi ani în afara ţării, dar s-a întors în Iaşi pentru că pur şi simplu aşa a simţit. De şapte ani conduce Asociaţia „Mai Bine“ sub umbrela căreia au  „crescut“ proiecte precum „Cuib“ sau „Redu“, dar şi alte iniţiative civice care au scopul de a construi o comunitate mai unită, cu un impact cât mai redus asupra mediului. Cel mai nou proiect al asociaţiei este „Dăruieşti Legumeşti“.

- Cum a apărut idee de „Mai Bine“ şi cum a crescut în cei 7 ani?
- „Mai Bine“ a apărut după călătoriile mele în străinătate. Am lipsit cam 5 ani din Iaşi, ultima dată a fost pentru un master la Bruxelles în Ecologie Umană. După asta am simţit că trebuie să mă întorc acasă, deşi am avut propuneri să rămân în afară, eu mi-am dorit să vin acasă. Nu îmi propusesem să conduc o organizaţie. La început am căutat să fac voluntariat, însă nu am găsit ceva care să mi se potrivească pe partea de ecologie şi protecţia mediului. Atunci am decis împreună cu fratele meu şi încă o prietenă să înfiinţăm o organizaţie care să-mi ofere pârghiile necesare ca să mă pot implica. La început am luat lucrurile destul de intuitiv, şi acum, uitându-mă în urmă, sunt mândră de proiectele noastre, deşi încă mai sunt multe de făcut.

- Care sunt cele mai importante proiecte pe care le derulează „Mai Bine“?
- Proiectele cele mai importante sunt cele pe care ni le dorim permanente. Cel mai vizibil este „Cuib“, o întreprindere socială pionier în România. Cred că suntem singurul bistro care serveşte doar cafea şi ceai certificate „fair trade“. Nu vindem apă, o filtrăm şi o oferim gratuit, ca un manifest, pentru că apa nu ar trebui să fie plătită. La „Cuib“ aducem la un loc produsele altor întreprinderi sociale din România, care sunt analizate după un set de criterii clare. Apoi, „REDU“ e a doua întreprindere socială pe care încercăm să o facem sustenabilă.

- Cum ai defini sustenabilitatea, ţinând cont de experienţa practică din cele două proiecte?
- În toate discursurile pe tema asta se vorbeşte despre trei piloni ai sustenabilităţii: mediul natural, social şi economic. Pentru mine, sustenabilitatea este o dezvoltare care acordă prioritate mediului social şi natural, şi care se foloseşte de mediul economic pentru a le sprijini pe cele două. În prezent este fix invers: guvernele acordă prioritate creşterii economice în detrimentul echilibrului natural şi relaţiilor sociale. Prin proiectele noastre avem o abordare holistică, integrată, pe toate dimensiunile dezvoltării durabile. Noi suntem cunoscuţi ca o asociaţie de protecţie a mediului tocmai pentru că prioritatea o acordăm mediului natural, însă ne implicăm şi în cauze sociale şi în cele economice, pentru că nu e suficient doar să critici economia, ci să arăţi că se poate şi altfel.

- Se pot aplica principiile sustenabilităţii şi la nivelul unui oraş precum Iaşul?
- Pare greu de crezut, dar vedem că deja „Cuib“ merge şi este tot mai căutat. Tot noi am iniţiat Slow Food Iaşi, iar acum este un proiect de sine stătător. Lumea începe să ştie şi să înţeleagă cât este de importat să mâncăm sănătos. Şi pe această idee am gândit cel mai noi proiect „Dăruieşti Legumeşti“.

- Ce îşi propune acest proiect?
- Cu prilejul aniversării a 7 ani pe care asociaţia „Mai Bine“ îi împlineşte în februarie, organizăm un eveniment de strângere de fonduri pentru cea mai nouă iniţiativă a noastră. Îi invităm pe ieşeni să fie alături de noi pentru a sădi împreună seminţele schimbării la evenimentul Dăruieşti Legumeşti, care va avea loc vineri, 26 februarie, de la ora 19.00, la Teatru Cub. Întâlnirea începe de la 19.00, cei de la Slow Food Iaşi vor avea pregătit un bufet cu gustări lente pentru o şuetă între prieteni. De la 20.30, trupa Fine, It’s Pink va încânta printr-un recital, iar între 22.00 şi 01.00, NEICA Nimeni va transmite vibraţii pozitive direct de pe vynil pentru o mişcare continuă, prin crearea unor tempouri care sunt de fiecare dată altele. Primii 100 de oameni care vor cumpăra bilete pentru Dăruieşti Legumeşti vor primi automat, fără tragere la sorţi, câte un cadou oferit de partenerii noştri din cadrul evenimentului.

- Mai exact ce se face prin acest proiect?
- Proiectul presupune o seră ecologică care urmează să fie construită din materiale naturale începând cu primăvara 2016, unde vor fi plantate şi ulterior împărţite în mod gratuit seminţe naturale, tradiţionale. Sera va fi amenajată la Rediu, iar unul din criteriile pentru care am ales zona este că se poate ajunge uşor cu bicicleta şi nu suntem dependenţi de maşină. Un obiectiv al proiectului este să ne autosusţinem pentru „Cuib“, să ştim ce oferim ca hrană clienţilor noştri, surplusul de produse îl vom folosi pentru activităţi educative, pentru că am zis că «sădim seminţe naturale şi seminţe ale cunoaşterii». Mi se pare foarte important să ne apropiem cât mai mult de natură.

- În acest context, crezi că mai există vreo şansă pentru satele din jurul Iaşului?
- Cred că ruptura între urban şi rural s-a produs deja, dar nu atât de grav ca în alte ţări, care acum încearcă să reducă din acest decalaj, şi încearcă să susţină producătorii locali. Sper să nu ajungem la o ruptură majoră ca în vest, să ne trezim mai devreme şi să ne reorientăm pentru a salva câte ceva.

- Ce măsuri ar trebui să ia un locuitor al unui oraş pentru ca viaţa lui să aibă un impact cât mai redus asupra mediului?
- Noi tot timpul avem un impact asupra mediului, ţine de fiecare dintre noi să diminuăm impactul negativ asupra mediului şi să avem un impact pozitiv în comunitate. Cred că în primul rând ieşenii ar trebui să aibă grijă ce mănâncă, să se hrănească cu produse locale şi de sezon, să fie atenţi la ce achiziţii fac şi pe cât posibil să sprijine economia locală, iar un alt sfat ar fi legat de mobilitate. Cred că e foarte important să folosească bicicleta pentru a polua cât mai puţin mediul înconjurător. Cred că cel mai important este cu ce ne hrănim, pentru că asta contribuie cel mai mult la schimbările climatice.

    
- Putem începe să schimbăm ceva la noi pentru ca impactul asupra mediului să fie cât mai redus, mai ales că începe primăvara şi acesta este un anotimp propice oricărei schimbări?
- Cred că e foarte important să fim atenţi la noi înşine, să ne iubim pe noi şi apoi pe cei din jur şi dacă ţinem la existenţa noastră suntem deopotrivă atenţi cu mediul înconjurător. Prietena mea, Andreea Ghiban, vicepreşedinta organizaţiei spunea foarte bine că starea noastră de bine depinde foarte mult de cea a celor din jurul nostru. Toată lumea se simte mai bine când vede oameni zâmbind pe stradă.
Oamenii pot începe cu paşii cei mai mici: să cureţe în grădina din jurul blocului, să planteze un copac acolo. Eu visez ca în Iaşi, când se plantează copaci să se pună pomi fructiferi, meri, peri, gardul verde să fie din zmeură şi coacăze, să ai cişmele peste tot, să poţi să-ţi culegi un fruct şi să-l mănânci pe stradă. Cred că se poate, dar e nevoie de timp. Asta încercăm să facem şi cu Legumeşti.


- Dacă ar fi să te defineşti în două fraze, ce ai spune despre tine?
- Mi s-a spus de multe ori că sunt naivă, mai ales când am început organizaţia. În timp mi-am dat seama că naivitatea asta este un lucru pozitiv, pentru că ai încredere. Cred că cel mai importat în orice proiect este să ai încredere. Acum sunt încrezătoare şi cu o poftă de a mă descoperi şi de a descoperi ce se poate face mai mult şi mai bine în jur. Întotdeauna când îmi este greu mă gândesc că altora le este cu mult mai greu decât mie şi merg la departe. Eu cred foarte mult că ceea ce fac are sens. 

Viziunea Asociaţiei Mai Bine este reprezentată de o lume guvernată de norme şi principii etice solide, sustenabilă din punct de vedere ecologic şi echitabilă din punct de vedere social.

Anca Ghoerghică a urmat un master în Ecologie Umană în Bruxelles, iar în 2014 a finalizat doctoratul la Universitatea „Al. I. Cuza“ cu teza „Descreşterea – o provocare pentru teoria şi practica economică“.

Foto- Facebook Mai Bine

Locul în care hainele ponosite capătă viaţă FOTO