Camelia Bogdănici: „Screening-ul oftalmologic poate salva vederea!”

Medicul oftalmolog Camelia Bogdănici îşi aşteaptă pacienţii la cabinet pentru a serba împreună cu ei Ziua Mondială a Vederii, stabilită prin Legea nr. 48/2016, a cărei iniţiator este. Românii trebuie să conştientizeze că screening-ul oftalmologic de la vârste fragede poate duce la tratarea rapidă a deficienţelor de vedere, medicilor de familie revenindu-le obligaţia, alături de oftalmologi, să-i încurajeze pe pacienţi să acorde o atenţie sporită organului de văz

- Aveţi o lege de suflet iniţiată şi aprobată în Parlament. Vorbiţi-ne despre aceasta...
- Anul acesta a fost promulgată Legea nr. 48/2016, care se numeşte Ziua Mondială a Vederii. Aceasta a luat naştere după o întâlnire cu Societatea Europeană de Oftalmologie, de anul trecut, ce a avut loc la Viena. Bordul Societăţii Române de Oftalmologie m-a delegat pe mine să particip la acea întrevedere, dat fiind că una din teme era „politică”, prin faptul că România şi Albania nu sărbătoreau această zi. În momentul în care cei prezenţi la eveniment au auzit că sunt parlamentar, m-au întrebat dacă voi avea posibilitatea de a introduce o astfel de lege, care nu are impact financiar, dar care are un impact de prevenţie major în medicină. Astfel, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie se sărbătoreşte în toată lumea Ziua Mondială a Vederii, scopul fiind acela de a sensibiliza populaţia că trebuie să meargă la oftalmolog.

- Există o vârstă de la care trebuie să înceapă controalele oftalmologice?
- Nu! Se începe cu nou-născutul, care are părinţi cu antecedente oftalmologice, sau cu cel care s-a născut prematur şi trebuie văzut imediat. Continuăm cu preşcolarul care poate să aibă o deviaţie strabică sau o nevoie de ochelari, ceea ce noi oftalmologii numim viciu de refracţie, care uneori nu se vede. Este periculoasă situaţia în care un ochi este perfect şi unul are o problemă. Puţini sunt cei care ştiu că ochiul este un element al creierului, iar când acesta nu transmite o imagine corectă de la ambii ochi, apare diagnosticul de ambliopie, cunoscut în popor sub denumirea de „ochi leneş”.
Copilul şcolar are nevoie de un control oftalmologic periodic, deoarece stă foarte mult la şcoală, nu se mai odihneşte, foloseşte lumină artificială şi adesea petrece foarte multe ore în faţa calculatorului. Acestea sunt motivele pentru care, nu doar în România, ci şi la nivelul întregii lumi, copiii dezvoltă mai des vicii de refracţie, miopie, astigmatism.
Expunerea periodică în faţa calculatorului sau a televizorului dă de cele mai multe ori un ochi roşu, lăcrimos, cu o vedere slabă şi nevoie de ochelari.
Nu trebuie neglijate bolile care pot fi tratate şi care fac o anumită categorie de populaţie să nu mai fie atât de activă, cum este cataracta. Tradus, acest diagnostic ne spune că un „geam” al ochiului, cum este cristalinul, a fost afectat şi devine opac. Înainte, pentru o astfel de intervenţie chirurgicală se aştepta până când, în pupilă, vedeam un reflex alb sau gri, ceea ce era extrem de periculos. În prezent nu mai suntem obligaţi să aşteptăm atât, ci putem interveni în momentul în care vederea este afectată. Ca o particularitate a acestui diagnostic, ţin să precizez că boala apare înainte de vârsta de 60 de ani, tot din cauza faptului că stăm mai mult în faţa unui monitor, că stratul de ozon nu mai este la fel de bun, că nu ne protejăm vederea cu ochelari cu protecţie pentru soare sau pentru ecranul de televizor.
Cu vârsta poate să apară degenerescenţa oftalmologică, ceea ce înseamnă că zona esenţială a retinei suferă, fiind posibil să apară hemoragii, cicatrici, acestea ducând la orbire. O astfel de problemă s-ar putea preveni dacă am avea o alimentaţie bună, de exemplu.
Controlul oftalmologic periodic ar putea preveni apariţia glaucomului, dacă s-ar pune un diagnostic precoce!
Nu trebuie să uităm că ochiul este legat cu întreg organismul, iar aici trebuie să vorbim despre „retinopatia diabeticului”. Astfel, dacă avem un pacient cu hipertensiune arterială trebuie să-i urmărim şi fondul de ochi deoarece pot apărea modificări foarte grave, sub formă de hemoragii sau edeme care duc la scăderea acurateţii vizuale. De asemenea, diabetul afectează rinichiul, ochiul, iar uneori retinopatia diabetică poate duce la orbire. În cazul în care nu facem un examen oftalmologic anual, chiar dacă avem menţinută o glicemie foarte bună, există riscul dezvoltării unor probleme ale ochilor!

- Care sunt motivele pentru care pacienţii ajung la medicii oftalmologi când boala este deja într-un stadiu avansat?
- În primul rând datorită faptului că medicii de familie nu atenţionează pacientul că are probleme, iar pe de altă parte intervin şi chestiunile financiare. Implantul de cristalin, de exemplu, trebuie plătit şi este compensat parţial de Casa de Asigurări de Sănătate. Un implant bun costă în jur de 1.000- 1.200 de lei, pe când pacientul primeşte compensaţie numai de 250 de lei, indiferent de ce implant ar vrea.
În fiecare am eu mă întâlnesc cu medicii de familie, dar le vorbesc şi studenţilor mei despre faptul că prevenţia reprezintă o etapă importantă în tratarea unor afecţiuni şi că programul de screening s-a dovedit a fi cea mai uşoară cale de combatere a bolii. În una din plecările mele cu bursă, în America, am văzut că oamenii erau încurajaţi să le facă poze apropiaţilor, această procedură fiind o modalitate de foto screening. Personal fac cel puţin două screening-uri pe an, unul pentru copii şi unul pentru adulţi, acest lucru devenind o tradiţie, considerând că este esenţial.
Nu în ultimul rând am încercat să sensibilizez Ministerul Sănătăţii pe această speţă şi vreau să vă spun că în examinările unui copil există şi controlul oftalmologic, pentru că, la un cabinet medical de la şcoală, toată lumea are acel tablou de control (care se numeşte optotip-n..). Nu trebuie să îi dai copilului reţeta de ochelari, dar vezi că există diferenţe între un ochi şi celălalt. Chiar de curând am avut o surpriză plăcută, când mama unui copil a venit la mine şi mi-a zis că fiul său „are un ochi leneş”, după ce asistenta de la şcoala acestuia a remarcat problema de vedere. Cu cât punem mai repede diagnosticul, cu atât putem recupera ochiul bolnav!
O altă problemă în România este reprezentată de refuzul unor medici de a da lentile de contact copiilor, pentru că le este frică. Să ştiţi că sunt studii de specialitate care spun că un copil acceptă mai uşor să-şi pună o lentilă de contact, proces care poate deveni un automatism, la fel ca spălatul pe dinţi, decât ochelari.

- Care sunt problemele pe care le-aţi întâmpinat în practicarea meseriei de medic oftalmologic?
- Afecţiunile oftalmologice sunt foarte prost plătite de Casa de Asigurări de Sănătate. Este şocant, dar dacă aleg să scot ochiul unui pacient este mai bine plătit decât dacă îl tratez de o dezlipire de retină. O astfel de operaţie, care durează trei-patru ore, are jumătate din punctaj (ICM-n.r.). Este nevoie ca în România să fie reconsiderată oftalmologia, deoarece lacune sunt multe! Eu, personal, mă angajez ca în viitorul mandat să duc mai departe proiectele începute, cum ar fi schimbarea grilei de salarizare la medicii de gardă, modificarea Legii Sănătăţii etc.
A consemnat Anca BURNICHE

* * *
„Legea nr. 48/2016 are rolul de prevenţie, iar fiecare dintre noi, medicii oftalmologi, serbăm Ziua Mondială a Vederii alături de pacienţii noştri!”

„Medicii de familie sunt plătiţi după punctaje, iar un screening oftalmologic nu este plătit. Dacă ar fi stimulaţi, s-ar schimba abordarea!”

„Afecţiunile oftalmologice sunt foarte prost plătite de Casa de Asigurări. Este şocant, dar dacă aleg să scot ochiul unui pacient este mai bine plătit decât dacă îl tratez de o dezlipire de retină”

„De cânt sunt deputat, am avut patru- cinci miniştri la Sănătate, iar pentru a schimba o lege ajungi să faci doi - trei paşi, după care trebuie să o iei de la capăt, deoarece se schimbă conducerea!”