Mesaj de pe tandemul din bambus: „Fiecare biciclist contează“ FOTO

Ewa Karolina şi Roland Kloss, doi tineri din părţi diferite ale Uniunii Europene, au decis să promoveze crezul lor despre mobilitate printr-o călătorie inedită în 15 ţări * au construit un tandem din bambus, au trasat pe hartă un drum, s-au suit pe şei şi au început să pedaleze * la finele săptămânii trecute, au poposit şi în Iaşi * au prezentat pentru ziarul Evenimentul Regional al Moldovei scopul proiectului  Crossover, prin care depăşesc graniţe, mentalităţi şi pe ei înşişi

Doi tineri urbanişti, care locuiesc în Viena, au pornit la începutul lunii aprilie într-o călătorie care îşi propune să spargă bariere. Ewa, din Polonia, şi Roland, din Austria, călătoresc pe un tandem din bambus şi povestesc celor pe care îi întâlnesc despre crezul lor într-o lume mai echilibrată şi mai atentă la mediul înconjurător.

Cum a început proiectul Crossover?
Roland- Ne-a venit această idee în Viena, în septembrie 2015. S-a născut în trei minute pentru că doream să schimbăm ceva în locurile prin care călătorim. Am observat că sunt din ce în ce mai multe maşini, iar oraşele nu sunt sustenabile din punctul de vedere al mobilităţii. Acest fenomen este foarte vizibil şi în ţările din estul Europei, iar mobilitatea este o provocare pentru multe zone. Am identificat această problemă ca urbanişti şi vrem să o aducem în discuţie atât cu autorităţile locale ce reprezintă comunităţile prin care trecem cu tandemul, cât şi pentru cetăţeni.

De ce aţi ales acest nume pentru proiectul vostru?
Roland- Tandem Crossover Europe- Tandem pentru că poate fi simbolul cooperării şi participării, deoarece e nevoie de doi biciclişti pentru a pedala pe el. Tandemul e construit din bambus, ceea ce poate reprezenta focusul pe ecologie şi problemele de mediu pe care le ridicăm. Crossover (n.r. încrucişat)- pentru că trecem graniţele ţărilor, mentalităţilor. Europa, pentru că ne dorim ca ţările continentului să fie unite şi să rezolve probleme pe care mobilitatea le ridică în această perioadă. Este important ca ţările Europei să înveţe unele de la altele, iar cele din est să nu mai repete greşelile pe care vestul le-a făcut de-a lungul timpului şi invers. Acest lucru se poate aplica în ceea ce priveşte motorizarea. Marile oraşe au probleme de trafic pentru că sunt mult prea multe maşini.

Anca Elena Gheorghică, preşedinte executiv „Mai Bine“: „Cel mai importat este să ai încredere în ceea ce faci“

Unde şi cum a început călătoria pe tandem?
Ewa- Am pornit pe 9 aprilie, din Viena. Ne-am propus să trecem prin 15 ţări şi vom parcurge, în final, în jur de 7.000 de kilometri.
Roland- Până acum, din România am vizitat Cluj, Reghin, Sighişoara, Târgu Mureş, Sibiu, Braşov, Târgu Secuiesc, Focşani, Brăila, Tulcea, am pornit apoi în Ucraina, la Odessa, am trecut prin Chişinău şi apoi ne-am oprit în Iaşi. De aici vom porni spre Cernăuţi, apoi vom trece prin Polonia, Suedia, Olanda, Cehia şi apoi spre Austria, acasă, în Viena.

După ce aţi vizitat România, cum aţi descrie infrastructura destinată cicliştilor?
Ewa- Este inexistentă în afara oraşelor. De fiecare dată am fost nevoiţi să mergem pe arterele rutiere principale, care sunt foarte aglomerate şi foarte periculoase, în acelaşi timp. Un astfel de exemplu este între Oradea şi Cluj.
Roland- Şi între Târgu Mureş şi Sighişoara a fost foarte periculos. Şi în oraşe este periculos. Nu există respect pentru biciclişti, nu ai spaţiu suficient, şoferii vin cu maşinile foarte aproape de tine. 

EXCLUSIV - FOTO Bijuterii pe două roţi la Eurobike 2015
 

Unul din punctele proiectului este să vă întâlniţi cu autorităţile din oraşele prin care treceţi, care a fost mesajul pentru cei care conduc aceste comunităţi?
Roland- Le-am spus că oricum vor trebui să construiască infrastructură pentru ciclişti, iar dacă vor să schimbe ceva, acum ar fi timpul. Dacă vor construi mai multe drumuri, vor exista şi mai multe maşini, dacă vor construi mai multe piste de biciclete, mai multe biciclete vor fi în oraş.
Ewa- I-am întrebat în primul rând pe primari cum văd viitorul mobilităţii şi i-am rugat să meargă pe tandemul nostru. Aşa am văzut care este situaţia reală a pistelor din oraş şi ce ar putea ei să facă pe viitor.

Cum au primit mesajele voastre?
Roland- Toţi au fost foarte binevoitori şi pozitivi, dar în sensuri diferite. Unii au fost foarte hotărâţi. În Cluj, Emil Boc a zis că vrea ca oraşul să fie precum Copenhaga, în mai puţin de zece ani. A fost un mesaj foarte ambiţios. Alţii nu au fost la fel de concreţi şi eu prezentat planuri generale.
 

Nu credeţi că schimbarea de mentalitate poate veni de la cei care practică acest sport şi mai puţin de la autorităţi?
Ewa- Suntem urbanişti, credem că ambele zone trebuie să lucreze împreună. Schimbarea vine şi de jos în sus, dar şi invers, ea se produce doar când cele două părţi conlucrează.
Roland- E vorba de implicarea de ambele părţi şi poate de aceea am ales să mergem pe tandem, ca să subliniem necesitatea conlucrării în ceea ce priveşte mobilitatea.

Locul în care hainele ponosite capătă viaţă FOTO

Cum îmbinaţi profesia voastră de urbanişti cu acest proiect?
Ewa- Este interesant că am început proiectul în aprilie şi a crescut foarte mult pe parcurs. S-a crea o reţea în jurul lui. După ce îl vom finaliza şi ne vom întoarce la slujbele noastre sperăm să putem să luăm din el multe informaţii utile pentru ceea ce facem în fiecare zi. În oraşele prin care trecem încercăm să ne întâlnim cu ONG-uri din acest domeniu, cu arhitecţi care să ne spună cum văd ei problemele din oraş, iar apoi ajungem la primari şi le prezentăm toate informaţiile culese de noi.

Care e diferenţa între a pedala de unul singur şi cea de pe tandem?
Ewa- Eu nu am experienţă în a pedala de una singură, decât în Viena, în oraşul în care locuiesc. Îmi place că tandemul îmi oferă posibilitatea de a fi în compania cuiva. Putem să pedalăm şi să discutăm pe diferite teme, dar în acelaşi timp să avem şi momente de tăcere îndelungate. În acelaşi timp a fost şi o experienţă în a ne reduce bagajul, a folosi  doar strictul necesar, pentru că pe o bicicletă nu ai spaţiu.
Roland- Tandem pentru mine înseamnă mai multă comunicare. Trebuie să să spui tot timpul când vrei să faci o pauză, când ai nevoie de ajutor. Cu cât pedalezi mai mult alături de un om, cu atât începi să-l cunoşti mai bine
Ewa- Da, e ca tangoul argentinian. 

Care e mesajul pentru cicliştii din Iaşi?
Ewa- Vrem să le transmitem că fiecare ciclist contează. Că nu ar trebui să le fie frică să meargă pe stradă, deoarece cu fiecare biciclist oamenii din jur vor vedea că se poate şi, astfel, comunitatea creşte. Totodată, şi factorii de decizie văzând că sunt tot mai mulţi ciclişti în oraş vor fi nevoiţi să ia măsuri pentru a le face viaţa mai uşoară.
Roland- Gândiţi-vă că fiecare biciclist înlocuieşte o maşină, asta înseamnă o mobilitate mai bună. Totodată, practicarea acestui sport aduce beneficii şi pentru economia locală. Poţi face economie la nivelul sistemului de sănătate. Oamenii care merg pe biciclete au mai puţină nevoie de îngrijiri medicale. Mai mult, la nivelul infrastructurii rutiere maşinile produc pagube în timp, sunt ca nişte găuri negre. Nu acelaşi lucru este şi cu pistele de biciclete.

Sursa foto- TANDEM CROSSOVER FACEBOOK

Prodecanul Facultăţii de Informatică, Lenuţa Alboaie: „Trebuie să învăţăm să fim cetăţeni «smart»“