Principala problemă a sistemului de sănătate este urmărirea cheltuirii banilor

Considerat cel mai tânăr director general din ţară în sistemul de asigurări de sănătate, ec. Robert Dâncă este de doi ani la cârma Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi. Cum a fost trecerea de la Garda Financiară la sistemul de sănătate şi ce noutăţi aduce contractul cadru pentru pacienţi, dar şi pentru furnizorii de servicii medicale, domnia sa a avut amabilitatea să ne răspundă într-un interviu acordat în exclusivitate în redacţia „Evenimentul Regional al Moldovei”

- Sunteţi considerat cel mai tânăr director al unei Case Judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară. După doi ani de mandat, cum a fost trecerea de la Garda Financiară la sistemul de sănătate?
- În septembrie 2012 figuram ca cel mai tânăr director din ţară la Casa de Asigurări de Sănătate şi în prezent situaţia nu s-a schimbat, încă reprezint generaţia tânără. La început am crezut că trecerea de la Garda Financiară la Casa Judeţeană de Asigurări va fi mai complicată, chiar dacă în familie sunt înconjurat de medici, soţia mea fiind medic anestezist, iar mama mea cadru medical, însă, experienţa de la Garda Financiară şi-a spus cuvântul. La Casa de Asigurări de Sănătate este nevoie de un om cu experienţă pe partea de economie, pentru că marea problemă în acest domeniu este urmărirea banilor şi aici a intervenit experienţa de la Garda Financiară şi am putut impune un alt ritm de lucru la CJAS Iaşi. După cinci ani la Garda Financiară, adaptarea la CJAS Iaşi a fost mult mai rapidă decât mă aşteptam.

„Am încercat să nu fiu economistul cu ochelari de cal şi nici să mă transform în partea sensibilă a medicului”

- Cum caracterizaţi sistemul de sănătate în acest moment şi care sunt principalele probleme identificate?
- Este o întrebare grea pentru că vorbim de un sistem de sănătate foarte complex, un perpetuum mobile cu modificări legislative foarte dese. Cred ca este nevoie de o constanţă legislativă în sistemul medical în care s-a investit. Dacă în anul 1999 când s-a înfiinţat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate exista un buget 800 milioane de euro, în acest moment vorbim de un buget de 5 miliarde de euro. Deşi an de an s-au alocat sume importante, cu toate acestea bugetul nu ajunge... Din punctul meu de vedere, problema constatată în sistemul de sănătate este reticenţa la nou şi în a respecta regulile. Trăim într-o sferă a subiectivismului şi a interpretărilor şi din acest motiv am încercat să nu fiu economistul cu ochelari de cal şi nici să mă transform în partea sensibilă a medicului care zi de zi tratează cazuri grave. Nu trebuie să te laşi influenţat pentru că astfel rişti să pui tot bugetul la dispoziţie într-o lună şi apoi spitalul poate să-şi închidă activitatea. Principala problemă a sistemului de sănătate este urmărirea cheltuirii banilor. Cred că stricta urmărire a cheltuirii banilor din sănătate ar duce la câştigarea pe termen scurt a unui plus de finanţare a sistemul de sănătate. Din acest motiv am încercat să impunem în rândul furnizorilor o stricteţe în respectarea clauzelor contractuale.

„Simt că nu se face îndeajuns pentru a ne ţine medicii în ţară”

- Ne pleacă medicii şi acest lucru s-a văzut şi la contractarea din acest an. Cum vedeţi acest fenomen?
- Resursa umana din sănătate este în scădere. Simt că nu se face îndeajuns pentru a ne ţine medicii în ţară. Din păcate mulţi din cei care reprezintă medicii nu fac ceea ce promit ca să ţină cadrele medicale în ţară. Mulţi medici aleg să părăsească ţara din cauza condiţiilor din sistemului de sănătate, pentru că nu au cum să-şi desfăşoare activitatea, dar şi din cauza multor orgoliilor din bresla medicală care din păcate se menţin.

- Din luna iunie se vorbeşte de o nouă reformă în sistemul de sănătate odată cu intrarea în vigoare a contractului cadru. Cum influenţează aceste modificări sistemul de sănătate?
- În cazul spitalelor, cea mai mare schimbare s-a produs pe capitolele de spitalizare, fiind o altă abordare pentru spitalizare de zi. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a avut o abordare mult mai strictă în asocierea actului medical cu ce se plăteşte în realitate. Dacă anul trecut, în cazul internării de zi erau două tarife generale de 270 de lei şi 460 de lei, în acest an plata se face pe fiecare procedură. În prezent, regulile sunt foarte clare şi în acest caz raportările spitalelor sunt mult mai realiste. O altă schimbare venită în acest an este şi în cazul medicinei primare pe partea de prevenţie dar şi reintrarea medicinei dentare în contract cu CJAS.

- Ce buget are sănătatea ieşeană în acest an?
- Sănătatea ieşeană va împărţi, în acest an, un buget de 230 de milioane de euro, cu 5% mai mare faţă de cel înregistrat anul trecut. Bugetul va fi împărţit între cei aproximativ 1.500 de furnizori de servicii medicale care au intrat în acest an în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. La spitale au mai intrat în contract o unitate privată, iar la stat Spitalul Târgu Frumos. Am finalizat contractarea şi vă pot spune că a fost un succes, toate unităţile sanitare au obţinut bugete mai mari sau cel puţin la nivelul de anul trecut. La spitale, cea mai mare creştere bugetară a fost înregistrată de Institutul Regional de Oncologie, care a primit un buget mai mare cu 37% faţă de anul trecut. Creşterea a fost posibilă după ce institutul a pus în funcţiune cele trei aparate de radioterapie. În topul unităţilor sanitare, cel mai mare buget îl are tot Spitalul „Sf. Spiridon”, care va primi lunar suma de 10 milioane de lei, urmat de Spitalul „Sf. Maria”, care va avea lunar suma de 5,1 milioane lei. Pe locul trei se află Institutul Regional de Oncologie, cu suma de 4,5 milioane de lei pe lună, urmat apoi de Spitalul „Socola”, cu un buget lunar de 4,2 de milioane de lei.

- Cum va fi finanţată medicina dentară?
- Medicina dentară are alocat un buget în valoare de un milion de euro. În contract au intrat 238 de furnizori de medicină dentară, iar alocarea bugetară se va face în funcţie de specialitatea medicului. Astfel, un medic specialist dentist va primi lunar un buget de 2.135 de lei, iar, un medic primar dentist va primi un buget de 3.000 de lei pe lună. Pentru medicii care activează în mediul rural, la bugetul alocat se mai adaugă un spor de 50 %.

- Mulţi manageri de spitale se plâng de noile coduri de diagnostic în cazul spitalizării de zi. De exemplu cum se codifică la internarea de zi diagnosticul de malformaţie congenitală cardiacă la copii şi cum se decontează?
- Sunt unele diagnostice care pot fi efectuate în spitalizarea continuă sunt şi unele scăpări legislative. În acest caz pot fi codificate alte diagnostice nespecificate. Spitalizarea de zi a fost o modificare esenţială. Acum fiecare diagnostic are valoarea lui şi spitalul primeşte banii pentru valoarea serviciilor medicale efectuate. Spitalele nu sunt fabrici de servicii medicale şi este pentru prima oară când ne apropiem cât mai mult de valoarea serviciilor de sănătate şi ştim în realitate ce plătim.

- Cardul de sănătate şi dosarul electronic vor fi implementate în acest an. Cum vor schimba cele două documente sistemul de sănătate?
- Sunt două proiecte strategice care în acest an vor fi implementate 100%. Reprezentanţii CJAS au început distribuirea a 530 de carduri în rândul asiguraţilor care sunt în programul de dializă. Angajaţii CJAS vor preda cardurile asiguraţilor, acestea vor fi iniţializate fiind trecute prin sistemul de citire, urmând ca asiguratul să stabilească un cod de acces în sistem. Este asemănător ca la bancă, pacientul va introduce un cod PIN şi abia atunci serviciul medical efectuat va fi înregistrat în cardul de sănătate. Practic, medicul înregistrează serviciul în sistem, iar pacientul confirmă prin introducerea codului că acel serviciu a fost efectuat. Cardul de sănătate este considerat ca o centură de siguranţă şi va duce la eliminarea fraudelor din sistemul de sănătate. În schimb, dosarul electronic va creşte calitatea serviciilor medicale, dând posibilitatea medicului să ştie în timp real ce afecţiuni şi ce investigaţii medicale are pacientul. Se va putea vizualiza întreg istoricul medical.

- Constatăm că tot mai mulţi asiguraţi nu îşi cunosc drepturile. Care este strategia Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi pentru a veni în sprijinul asiguraţilor cu informaţiile utile privind drepturile şi obligaţiile acestora?
- Am urmărit campania derulată de cotidianul dumneavoastră menită să vină în sprijinul asiguraţilor. Observăm că mulţi asiguraţi când vin la audienţe ne cer informaţii despre drepturile lor, care pot fi obţinute şi de pe site. Informaţiile despre formularele europene sunt cele mai solicitate. Aceste informaţii ar trebui regăsite într-un singur loc şi nu promovate din vorbă în vorbă. Din luna august CJAS va avea funcţional un nou site care va fi în reţea cu toate instituţiile de profil din ţară. Vom încerca să promovăm drepturile asiguraţilor şi prin medicii de familie, care sunt prima linie în sistemul de sănătate.

- Aţi reuşit să câştigaţi simpatia sindicaliştilor din sănătate şi să fiţi considerat primul director de CJAS care a fost imparţial şi corect la negocierile cu spitalele.
- Mă bucur pentru aceste aprecieri în condiţiile în care nu am avut afinităţi şi nu am avut cum să mă împrietenesc cu sindicatele. Am încercat să fiu cât mai imparţial, să coordonez sesiunea de contractare cât mai corect; nu am avut partipriuri şi am asigurat o finanţare cât se poate de funcţională la spitale. Discuţiile permanente cu membrii de sindicat au fost ca toţi să lucrăm pentru asigurat. Nu vreau să mai ajungem la situaţiile de acum câţiva ani când bolnavul ajungea în spital şi era nevoit să-şi cumpere de la simple comprese până la cel mai scump medicament.

- Cum vedeţi sistemul asigurărilor de sănătate în următorii 5 ani. Este pregătit sistemul de sănătate pentru sistemul privat de asigurări de sănătate?
- Vor surveni modificări, lucrurile vor evolua în sistemul de sănătate, însă mai este nevoie de timp pentru aceste schimbări. Dacă ţinem cont că în străinătate asigurările de sănătate s-au implementat în 1970, iar în România sistemul de stat de asigurări s-a înfiinţat în 1999... cred că vor mai trece câţiva ani când sistemul de sănătate din România va fi pregătit pentru asigurările private.
A consemnat Cristina MIHĂILĂ

CV
Studii postuniversitare - Managementul instituţiilor publice - Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, Facultatea de Bioinginerie -2008
Master: Management - financiar – bancar Universitatea ,,Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor - 2005
Licenţiat în finanţe–asigurări - Universitatea ,,Al.I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor - 2003
Comisar Garda Financiară Iaşi - 2007-2012
Inspector D.A.D.R. Iaşi -2005- 2006