Prodecanul Facultăţii de Informatică, Lenuţa Alboaie: „Trebuie să învăţăm să fim cetăţeni «smart»“

Reprezentanta instituţiei de învăţământ superior din Iaşi a vorbit despre evoluţia Facultăţii de Informatică şi despre cum „ne-am pus amprenta asupra hărţii informaticii din România“ * prodecanul Lenuţa Alboaie a detaliat „calităţile“ care te ajută să faci performanţă în IT, a vorbit despre piaţa muncii din acest domeniu, dar şi despre Inteligenţa Artificială, oraşele ce vor deveni dependente de tehnologie şi despre protecţia datelor private

Prodecanul Facultăţii de Informatică, Lenuţa Alboaie, a vorbit pentru „Evenimentul Regional al Moldovei“ despre tinerii care pornesc în descoperirea unuia dintre cele mai tentante domenii ale momentului: tehnologia informaţiei.
Se spune despre domeniul IT că are zero şomeri şi foarte mulţi tineri îşi doresc să urmeze o carieră în această direcţie, credeţi că oricine poate fi bun pe această nişă?
Oricine are o gândire structurată poate fără rezerve să lucreze în domeniul IT. Avem multiple dovezi în acest sens, şi amintesc doar cursurile organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ împreună cu Oracle în care studenţi ai universităţii, care nu au profil de IT (ex. Istorie, Geografie, Teologie, Drept) au fost învăţaţi cu succes să lucreze cu baze de date şi să facă programare in java. De asemenea, într-o companie de IT e nevoie şi de specialişti în domeniile în care compania respectivă creează aplicaţii: de economişti, de specialişti în Drept, de geografi.

Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Care sunt calităţile unui tânăr pentru a face performanţă în IT?
Enumăr doar câteva calităţi fără a le plasa în ordinea importanţei lor, aceasta schimbându-se în funcţie de locul pe care acesta îl va ocupă: perseverenţă, gândire logică, capacitate de lucru în echipă, inclinaţia spre limbile străine, disponibilitate de a merge la clienţi oriunde în lume, capacitate de analiză. Dacă observaţi nu am spus talent, şi nu ca nu ar fi necesar. Însă avem studenţi care au talent nativ, dar avem şi studenţi care obţin performanţe printr-o muncă constantă şi de multe ori rezultatele sunt aceleaşi.

Se ştie că piaţa cere mai mulţi absolvenţi în acest domeniu, există şanse să creşteţi numărul lor?
La creşterea numărului de studenţi concurează factori multipli. Un sediu modern „high-tech“ nu numai cu spaţii mai mari, pentru mai mulţi studenţi şi cadre didactice, ci şi cu dotările mult îmbunătăţite, corespunzătoare mileniului 3 ar fi de dorit. De asemenea ar fi necesar un număr mai mare de cadre didactice care să beneficieze de avantaje reale pentru a nu fi tentate să îşi găsească alternative de lucru. După mesajele noastre repetate privind problemele cu care ne confruntăm, au început să apară semne ale unor companii care se vor implica în susţinerea facultăţii.
Chiar şi în aceste condiţii, pentru a creşte calitatea studenţilor, Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a demarat încă din 2015 programul de preadmitere şi, astfel, elevii buni din clasa a 11-a îşi pot asigura anticipat un loc la facultate. De asemenea  facem eforturi susţinute astfel încât mai mulţi studenţi (unii care au suspendat studiile pentru a se angaja) să îşi susţină lucrările de licenţă/ disertaţie.

Există avantaje/dezavantaje ale Facultăţii din Iaşi faţă de celelalte facultăţi de profil din ţară?
Facultatea de Informatica din Iaşi este singura facultate cu profil pur de Informatică din România. Ne-am desprins de facultatea de Matematica în 1992, şi deşi suntem o facultate tânără am reuşit să ne punem amprenta asupra hărţii informaticii din România. Avantajele sunt, deci, destul de clare: faţă de facultăţile de matematică-informatică din ţară, facultatea noastră are curricula axată preponderent pe limbaje de programare, algoritmi, noi tehnologii, incluzând astfel mai puţine discipline matematice. Cu toate acestea, şi performanţa în matematică este posibilă în FII (Facultatea de Informatică din Iaşi), dovadă fiind rezultatele studenţilor noştri la competiţiile studenţeşti de matematică din ultimii ani.
Pentru a păstra un echilibru între plusuri şi minusuri: printre dezavantaje putem menţiona durata de doar trei ani a ciclului de studii de licenţă (anterior etapei Bologna ciclul de studii de licenţă era de 4 ani), dar acesta este un aspect general la toate facultăţile de profil din ţară.

Ce materii noi, de interes, propune Facultatea de Informatică pentru tinerii care vor să urmeze cursurile ei?
Curricula Facultăţii de Informatică se bazează în primul rând pe cursuri de bază necesare domeniului Informatică, care sunt actualizate cu exemple noi în funcţie de provocările care apar de la an la an. Aceste cursuri sunt cele mai apreciate de companii, deoarece toate tehnologiile noi care apar se bazează pe acestea şi pot fi înţelese mult mai bine dacă sunt cunoscute conceptele de baza din Informatică. În acelaşi timp, curricula este permanent actualizată şi oferim cursuri ce asigură o bază solidă absolvenţilor noştri pentru a fi inseraţi cât mai uşor pe piaţa muncii. Vă enumăr câteva cursuri: Game design & developing, Învăţare automată, Cloud Computing, Programare pe Android, Arduino, Malware, Analiza bazelor mari de date, Securitate.

Ce colaborări aveţi cu firmele de IT din Iaşi şi cum se fructifică ele?
De peste zece ani, Facultatea de Informatica a început colaborări cu o serie de companii din industria IT. Avem o paletă largă de activităţi: stagii de practică pentru studenţi, lucrări de licenţă/ disertaţie în cotutelă, organizarea de prelegeri academice şi organizarea de evenimente ştiinţifice importante în colaborare cu diverse companii de IT. Am creat şi un portal pe această temă http://profs.info.uaic.ro/~itc2fii/collaborations.php  în care adăugăm ce colaborări şi cu ce companii au fost realizate în fiecare an. Menţionez de asemenea colaborări la nivel de proiecte pentru dezvoltarea resurselor umane sau de cercetare cu clusterele de IT din regiunea Moldovei: Euro NEST, Imago Mall şi APARS.

Cum vedeţi evoluţia pieţei de IT din Iaşi, respectiv Moldova, din ultimii 10 ani?
În primul rând să ne uităm la cum a evoluat piaţa în ultimii 10 ani şi vom înţelege că predicţii pentru viitor sunt greu de făcut, dar putem vorbi despre ceea ce ne dorim. În acest moment piaţa de outsourcing joaca un rol importat pe piaţa IT din România. A fost şi este nevoie de outsourcing, dar grija tuturor în acest moment ar trebui să se îndrepte şi spre încurajarea iniţiativelor private şi a produsele şi soluţiilor dezvoltate în România. Acestea vor putea adăuga un plus de stabilitate locurilor de muncă, vor putea reţine cei mai buni specialişti şi va difuza local mai mult din bogăţia dezvoltată de creierele noastre. Prin însăşi cultura companiilor, care inerent va fi adaptată culturii locale, vor fi aduse îmbunătăţiri şi mediului social.

Ce proiecte inovative sunt în lucru acum la Facultatea de Informatică?
Personal mă ocup de un proiect inovativ legat de crearea unor noi arhitecturi pentru cloud, Internet of Things şi smart city care să pună pe primul loc protecţia datelor private. Cred că datele noastre private sunt cel mai valoros lucru pe care îl producem şi avem nevoie ca sistemele să ne protejeze vieţile şi nu să ne spioneze. De exemplu, îmbunătăţirea proceselor informatice legate de interacţiunea cetăţeanului cu instituţiile statului (ex eliminarea aproape cu totul a hârtiilor şi interacţiunilor incomode cu funcţionarii) s-ar putea face, dar tehnologiile existente încă nu sunt suficient de sigure. Vedem periodic cum datele cetăţenilor, din diferite state puternice la nivel mondial, sunt pur şi simplu furate. Vrem să ajutăm cu efortul nostru la dezvoltarea de soluţii ce vor permite construirea de sisteme robuste, distribuite, care să micşoreze radical şansele de pierdere a datelor şi în acelaşi timp să permită interacţiuni complexe între instituţii, organizaţii, firme şi cetăţeni.
Colegii mei au diferite interese în domenii de cercetare cum ar fi: AI, prelucrarea limbajului natural, verificare formală a corectitudinii, securitate, big data etc.

Dacă aţi fi un tânăr în ultimul an de liceu, unde aţi alege să studiaţi în Iaşi, în ţară sau în afară?
Eu am ales acum mulţi ani Iaşul datorită profilului pur de Informatică. Acum, aş alege Iaşi datorită facultăţii şi aş mai avea o motivaţie în plus: industria de IT din Iaşi care a reuşit ca în ultimii ani să oprească exodul de absolvenţi spre alte oraşe sau spre companii din străinătate.
Sunt tineri de liceu, pasionaţi de informatică şi de tehnologia informaţiei, care spun că nu-i mai interesează şcoala. Sunt căutaţi de companii şi sistemul de învăţământ nu este suficient de flexibil pentru a-i menţine. Care ar fi soluţia pentru ca aceşti tineri capabili să nu se piardă în timp?
Soluţia e să facem cu toţii un front comun: profesori, părinţi, industrie, autorităţi şi să transmitem permanent acelaşi mesaj: «fără educaţie universul îţi este limitat, iar limitele înseamnă o taiere a aripilor gândirii».

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

Pentru cineva din exterior, discuţiile despre Inteligenţa Artificială par de domeniul SF, cum se raportează un specialist la asta?
Inteligenţa artificială a promis foarte mult în anii 80 şi a trecut prin ceea ce s-a numit „o iarnă“ a AI-ului. În ultimii ani, datorită îmbunătăţirii capacităţii de calcul şi datorită acumulărilor mari de date, imposibil de prelucrat de oameni, marile companii au început să demonstreze aplicaţii noi ale vechilor tehnici (gen deep learning). Efortul cercetătorilor din ultimii zeci de ani vor produce noi tipuri de aplicaţii şi sisteme care, cum ziceaţi, par să ţină de Science Fiction. Cred că în câţiva ani vom începe să vedem aplicaţii care se bazează mai mult pe prelucrarea limbajului natural, s-ar putea ca discuţia cu calculatorul nostru să înceapă să semene cu o discuţie naturala. Vom vedea care sunt cu adevărat posibilităţile, dar în acelaşi timp e important să reamintesc că odată cu creşterea inteligenţei artificiale cresc atât oportunităţile de îmbunătăţire a vieţii oamenilor, dar desigur şi riscurile.

Cum arată un „oraş smart“ (smart city) din perspectiva unui informatician?
Conceptul de „ oraş smart“ este încă la început, din multe puncte de vedere e un concept fluid, creat de echipele de marketing ale firmelor mari pentru a le ajuta în vânzări. Pe de alta parte, conceptul de cloud computing a pornit în acelaşi fel, dar a căpătat încet, încet un sens dincolo de politicile de marketing ale companiilor mari. Cultura companiilor mari axată pe strângerea de date şi calcularea de metrici poate fi atât un avantaj, cât şi un risc pentru oraşe. Unele aspecte vor fi în mod sigur eficientizate. Pe de alta parte, există aspecte ale vieţii oamenilor care nu pot fi cuantificate şi care pot fi ignorate dacă implementările de oraşe „smart“ nu sunt făcute cu inţelepciune. După cum poate ştiţi, există o ierarhie a informaţiei: date, cunoştinţe şi înţelepciune. Din păcate, înţelepciunea nu prea poate veni de la cei care încearcă să vândă ceva/orice, ea trebuie să vină de la clienţi, adică de la noi, cetăţenii. Trebuie să fim şă noi „smart“ şi trebuie să ne asigurăm ca un număr cât mai mare de locuitori ai unui oraş sunt pregătiţi şi capabili să trăiască o viaţă productivă, dar fericită şi cu sens în viitoarele noastre oraşe dependente de tehnologie.

Dezbateri despre inovaţie şi pasiune în afaceri FOTO/VIDEO

Care ar fi trei sfaturi utile pentru un om care are de-a face cu un val uriaş de informaţie astfel încât să le trieze şi să obţină cât mai mult din ceea ce îl interesează?
Cred că dacă ştie cu adevărat ce îl interesează şi cu puţin exerciţiu, tehnologiile existente îl ajută să găsească relativ uşor ce are nevoie. Cu siguranţă se vor dezvolta şi alte tehnici de recomandare şi de măsurare a încrederii care reprezintă o direcţie de cercetare care îmi e foarte apropiată. Dar, pentru a fi utile, aceste tehnici trebuie integrate în noi tipuri de aplicaţii care vor deveni posibile dacă noi ca utilizatori înţelegem un pic mai bine modul de funcţionare a calculatoarelor sau modelele de afaceri ale corporaţiilor care ne oferă de exemplu gratis motoare de căutare pentru informaţii. Trebuie să înţelegem că nu exista nimic cu adevărat «gratis» şi din utilizatori ai sistemelor am ajuns să fim noi „produsul“. În aceste condiţii este evident că uneori nu interesul nostru este primordial, ci cel al celor care vând produsul. Sunt optimistă că această faza a dezvoltării informatice, deşi poate necesară, va fi doar o etapă intermediară în evoluţia societăţii umane bazate şi dependentă pe tehnologie. Grupul nostru de cercetare şi numeroase alte grupuri de cercetare de la alte universităţi şi din diverse proiecte de cercetare, lucrează la soluţii alternative, care cu ajutorul utilizatorilor obişnuiţi pot ajunge să producă îmbunătăţiri ale diverselor aspecte care pe moment par sa fie mai problematice.



Se discută că cei mici, de grădiniţă, ar trebui să înveţe să „scrie“ cod, credeţi că în următorii ani se va ajunge aici?
Programarea prin joc se face oarecum indirect şi prin jocuri de tip Lego. Folosirea tabletelor şi a telefoanelor mobile de mici le asigura oricum acestor copii o intuiţie iniţială foarte bună asupra sistemelor informatice. Sigur că o învăţare formală adecvată este necesară de la o vârstă cât mai mică, dar fără a le afecta dezvoltarea naturală.

Cum vedeţi domeniul tehnologiei informaţiei în următorii 10 ani?
Cu siguranţă altfel decât acum, dar rădăcinile se clădesc de la an la an. Tehnologii care ţin de IoT, Cloud Computing, Smart City, modalităţi noi de a vedea banii (gen Bitcoin) sau modalităţi cu totul noi de colaborare între oameni sunt posibile cu ajutorul tehnologiei informaţiei. Se spune ca software-ul va înlocui inteligenţa din foarte multe industrii, dar trebuie să avem grijă ca societatea să înţeleagă implicaţiile profunde pe care această schimbare o va avea asupra vieţii oamenilor. Trebuie să ne asigurăm că oamenii conştientizează la timp implicaţiile asupra vieţii lor private, asupra funcţionării şi structurării societăţii. La noi aspectele etice şi sociale sunt încă foarte disociate de cele tehnice, dar va trebui să facem paşi mai serioşi în această direcţie şi să educăm publicul cu privire la riscuri şi oportunităţi. Pur şi simplu nu putem să ne facem ca aceste aspecte nu există. Dacă rămânem blocaţi într-o gândire tradiţionalistă, conservatoare care se face că nu vede schimbările rapide, lucrurile se vor întâmpla şi noi vom deveni simpli spectatori la un spectacol care nu ne avantajează.