Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Dan Zaharia, Senior Leasing Consultant la Extind Management, a făcut o radiografie a industriei IT&C de la Iaşi * acesta a subliniat, pentru ziarul Evenimentul Regional al Moldovei, diferenţele majore dintre Cluj-Napoca şi Iaşi, două dintre cele patru oraşe secundare ce reprezintă pilonii pieţei IT&C din România * specialistul a vorbit despre cât de greu se păstrează talentele în marile corporaţii şi despre aşteptările angajaţilor atunci când intră pe piaţa muncii într-un domeniu cu o cerere majoră de forţă de muncă * totodată, Dan Zaharia a creionat şi spaţiul ideal de muncă vorbind despre un nou trend în acest domeniu

Dan Zaharia, care deţine firma Extind Management, este unul dintre specialiştii care cunosc cel mai bine piaţa de IT&C şi Outsourcing din România. Acesta a acordat un interviu ziarului Evenimentul Regional al Moldovei în care a subliniat avantajele competitive ale Iaşului pe această piaţă.
 

Care este situaţia la zi a pieţei de IT din Iaşi, la nivel de spaţii de birouri şi la nivelul forţei de muncă?
În prezent, în Iaşi există în jur de 142.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri. Aici nu sunt incluse spaţiile de la Moldova Center- 11.500 metri pătraţi, neocupate încă în totalitate, şi cele de United Business Center 5 şi 6, care însumează 24.000 de metri pătraţi, nefinalizate şi neînchiriate încă. În ceea ce priveşte numărul de IT-işti estimăm undeva la 8.000 de persoane, la începutul acestui an,  dar aceste date vor fi reanalizate cât de curând. În mod normal, avem anual în jur de 1.100 de absolvenţi de la patru facultăţi relevante: Informatica şi Informatica de Gestiune de la FEAA, de la Universitatea «Al. I. Cuza», iar de la Universitatea Tehnică - Automatizări Calculatoare şi Electronică şi Telecomunicaţii. Nevoia pieţei ar fi de peste 2.000 de persoane. Mai e loc de creştere. De asemenea, ar mai putea fi atraşi în industrie vorbitorii de limbi străine şi de care e nevoie în zona de outsourcing. Aici vorbim de limbi ca franceză, spaniolă, portugheză, olandeză sau germană. Engleza este o limbă pe care toată lumea trebuie să o ştie.

Cele mai puternice firme din judeţ

„Cel mai mare angajator pe partea de outsourcing în Iaşi este Xerox, care a depăşit 1.500 de oameni. Fapt ce face din centrul lor cel mai mare din Europa de Est“- Dan Zaharia

Mai sunt în Moldova oraşe care pot fi luate în calcul de firmele din IT?
Ar mai fi Bacău, Suceava şi Galaţi, acestea sunt oraşe cu potenţial. Aceste perspective sunt legate de mediul universitar, care este mai puternic sau mai incipient. La Bacău avem deja Xerox şi SCC, care are acolo aproape 400 de oameni, şi mai este Issco, iar la Suceava este deja Assist Software, o firmă românească puternică, şi s-au mai dus cei de la Mind. Această migrare spre oraşele de tip terţiar este perfect normală. În această industrie, principalul pol este Capitala, oraşele secundare sunt patru: Timişoara, Cluj, Iaşi şi Braşov, iar restul sunt oraşe terţiare. Tendinţa este ca serviciile cu valoare adăugată mică să se ducă spre oraşe terţiare şi cu un grad redus de specializare, din cauză că e mai ieftin să fii acolo.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

Cum se prezintă Iaşul în comparaţie cu piaţa din Cluj?
La Cluj este o forţă mai mare în industrie. Au undeva la 10.000- 12.000 de specialişti în industria IT&C şi sunt undeva la 180.000- 200.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri. Au fost livrate foarte multe spaţii de birouri în ultimul an. Pipeline-ul lor este de 1.700 de absolvenţi anual. Avantajul Iaşului ar fi că avem un număr mai mare de absolvenţi de facultăţi tehnice. Totodată, şi datorită UMF, avem cel mai mare număr de studenţi străini din România. Mai avem şi doi indicatori care nu sunt pozitivi pentru noi, dar benefici pentru industrie- rata şomajului mai mare decât media pe ţară şi salariul mediu mai mic faţă de media naţională. Asta face Iaşul mai atractiv, pe termen scurt.

La nivelul industriei de IT&C există diferenţe de salarizare între oraşele secundare?
Da, există diferenţe şi de până la 25% între Capitală şi Iaşi, iar între Cluj şi Iaşi există o diferenţă de aproape 10%.

Dezbateri despre inovaţie şi pasiune în afaceri FOTO/VIDEO

Există vreo diferenţă între absolventul de la Iaşi de cel din Cluj?
Iaşul are avantajul că are singura facultate de Informatică pură din România. Este o Facultate destul de activă în relaţia cu angajatorul. Sunt mai mult de 10 evenimente pe care facultatea le organizează cu industria, ceea ce nu există în celelalte centre, cel puţin nu la acest nivel. Angajatul în IT nu are alte specificităţi între oraşe, există diferenţe între ţări în acest domeniu. Angajatul din România este unul cultivat, cu una - două limbi străine cunoscute, nivel de engleză foarte ridicat, cu dorinţă de cunoaştere şi valori culturale apropiate faţă de vestul Europei, de aceea suntem destinaţia preferată pentru nearshoring, adică externalizarea serviciilor pe acelaşi continent.

Se spune despre industria IT&C că nu are şomeri, care sunt totuşi punctele nevralgice ale acestei pieţe?
Cred că un punct vulnerabil ar fi graba unor studenţi de a se angaja în industrie şi a nu finaliza cursurile, fapt ce produce prejudicii pentru ambele părţi. Pentru el, deoarece nu are acces la baza de cunoştinţe tehnice necesare, iar pentru companie, pentru că nu poate folosi acel incentive de impozit pe venit zero pentru absolvenţii de studii superioare. Dar cele mai multe companii fac eforturi pentru a sprijini angajaţii să-şi finalizeze studiile: orar redus, zile libere pentru pregătirea examenelor, bonus pentru finalizarea studiilor.

„Trebuie să ajungem la o generaţie de antreprenori şi de oameni de vânzări în IT care să ştie să vândă produsele mai departe. Să ştie să lanseze un produs pe piaţa internaţională“- Dan Zaharia, Extind Management

Din ce an se angajează un student în IT?
Majoritatea începe să lucreze cam din anul al doilea. Dar există şi elevi de liceu care deja sunt în internship şi care sunt mai buni decât mulţi studenţi. Deja accentul companiilor nu mai este spre captarea atenţiei celor de clasa a XII-a, e mult prea târziu pentru orientarea profesională. De anul acesta, au început să targheteze clasa a X-a - a XI- a şi, probabil, se vor duce până la clasa a IX-a pentru a prezenta avantajele angajării într-o industrie cu zero şomaj. S-a observat că un sfert din absolvenţii de la Liceul de Informatică dau la UMF şi intră. Au profesori buni pe chimie şi biologie şi intră la Medicină, iar companiile încearcă să le explice că e nevoie de profil umanist chiar şi în IT. Domeniul IT&C va atinge toate sectoarele de la Chimie, Fizică până la Economie. Iaşul e un pol pentru servicii financiare externalizate, dar marea miză va fi îmbinarea cu Medicina.

Ce vor angajatorii de la programatori, iar pe de altă parte ce solicită IT-iştii de la cei pentru care muncesc?
Punctul cel mai nevralgic în colaborarea asta este loialitatea. Pe lângă asta, angajatorii cer profesionalism şi abilitate de a lucra în echipă, pentru că a apus era IT-istului singuratic. Toată lumea lucrează în echipă. De cealaltă parte, când ajungem la ce vor angajaţii, probabil unul din răspunsuri este: acţiuni în companie. Astfel, acel om e mult mai loial, mult mai implicat în munca sa şi are mai mare grijă de companie. Evident, că firmele din IT oferă cursuri, training-uri, bonusuri, pentru că vor să aibă oameni pregătiţi, dar pe care nu vor să-i piardă. Bugetele lor sunt direcţionate către brand employer, atât către angajaţii lor, cât şi către cei din afară, pentru a-i atrage.

Varujan Pambuccian: „Tinerii trebuie să-şi dezvolte propriile afaceri“ FOTO

„S-ar putea ca de la un punct încolo pentru cineva care a lucrat într-o companie foarte mare să fie mai atractiv să lucreze într-un start-up, chiar dacă nu câştigă banii pe care îi lua în corporaţie. De multe ori în industria asta ajungi într-o zonă repetitivă, de rutină. La Cluj e mult mai pregnantă zona asta de antreprenoriat şi migrare dinspre corporatist senior spre start-up“- Dan Zaharia, Extind Management

Ajungem la spaţiul de birou modern. Cum aţi creiona spaţiu ideal de muncă pentru un angajat?
Dacă vorbim de spaţiul fizic ar trebui să fie un spaţiu luminos, cu o zonă de relaxare, cu o zonă de snacks & drinks la îndemână. Cu o conectivitate ridicată în orice punct al biroului şi posibilitatea duală de interacţiune cu membrii echipei şi de izolare. Nu mai funcţionează open space-ul. Dacă intri într-un birou open space ai să vezi că toţi sunt cu căşti pe urechi. Ei sunt în aceste spaţii ca să comunice, dar devin mult mai izolaţi, deşi au, poate proiecte care necesită consultare şi comunicare.
Dacă vorbim de biroul ideal, probabil vor fi mult mai multe companii care vor face hot desking-uri, birouri flexibile. De genul, am 60 de angajaţi şi 40 de birouri. Este o eficientizare la maximum a spaţiului de lucru. Sunt companii în care inclusiv directorii nu au propriile birouri. Un om ca să fie creativ şi productiv nu trebuie să fie în birou cu program fix. E o opţiune de mijloc între biroul de acasă, când intră copilul în cameră şi te întreabă tot felul de lucruri, şi un birou de corporatist, unde eşti monitorizat în orice moment. Cred că biroul flexibil va face diferenţa.

Există avantaje în a avea oameni care lucrează de acasă?
Da. Se reduce presiunea pe transportul public din acel oraş, se reduce timpul de deplasare, dar nu cred în folosirea acestei modalităţi de lucru în mod constant. Cei care lucrează 100% remote ajung la un moment de demotivare şi de detaşare faţă de companie.


„Valul de outsourcing din IT nu este similar cu lohnul din textile. Oamenii vor externaliza tot mai multe servicii atât timp cât va fi diferenţă de calitate şi de preţ. Noi trebuie să ieşim din zona de outsourcing entry level şi să mergem spre produse/ servicii cu valoare adăugată mare, spre high level outsourcing şi spre partea de cercetare. Aici e bătălia! Aici vor apărea următorii antreprenori în IT, pe zona de soft aplicat“- Dan Zaharia, Extind Management


Ce aduce nou ediţia din 26 noiembrie a Power L@unch?
O vom avea ca speaker pe Ilinca Păun, managing director la Colliers International. Încercăm să vedem nişte corelaţii între generaţia Y, industria de IT&C,care e principalul angajator, birourile verzi şi educaţia continuă de care e nevoie în aceste timpuri. E o temă generoasă pe care o vom aprofunda în cele două întâlniri, prima, cea informală, cu liderii de opinie din industriei şi mediul universitar, şi apoi la întâlnirea cu studenţii.

Dan Zaharia este şi Site Manager al Şcolii Informale de IT lansată la Iaşi în 2015, ce oferă cursuri de Quality Assurance şi Java Development.

Foto: Facebook Dan Zaharia