Banii de la stat, mărul discordiei pentru universități

 Finanțarea învățământului superior a devenit un fel de măr al discordiei între reprezentanții universităților mari și cei ale universităților de dimensiuni mai mici * în timp ce unii își doresc finanțarea în funcție de performanță, ceilalți cred că această modalitate de finanțare ar sărăci universitățile mici și ar duce la dispariția lor * Metarankigul, primul clasament românesc al universităților, poate reprezenta premisa modificării finanțării* în prezent, învățământul superior românesc este finanțat în funcție de numărul de studenți

 Finanțarea învățământului superior românesc a suferit, de-a lungul timpului, multe modificări, metodologiile de finanțare a instituțiilor de învățământ universitar trecând prin multe provocări. Însă, o singură caracteristică a rămas comună tuturor schimbărilor: nemulțumirea unora sau altora vizavi de modalitatea de finanțare. În prezent, statul acordă bani universităților în funcție de numărul studenților înmatriculați în respectivul an universitar, așa numita finanțare pe student echivalent.

 

Nemulțumirile universităților mari

Finanțarea pe student echivalent a stârnit un val de critici din partea conducerilor universităților mari, acestea reclamând că această modalitate de finanțare nu stimulează performanța și duce la plafonarea învățământului universitar. „Finanțarea este extrem de importantă. În acest moment ea nu stimulează performanța pentru că este egalitară și este pe student echivalent. Ceea ce creează ideea unei băltiri generalizate și aceasta nu e bună. Performanța este fundamentală pentru mersul înainte al acestei lumi și competivitatea este la fel de importantă, de asemenea”, a declarat prof. univ. dr. Ioan – Aurel Pop. rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca.

Mai mult decât atât, potrivit declarațiilor rectorului uneia dintre cele mai mari universități din țară, numărul mare de studenți nu aduce după sine și performanță academică. Finanțarea în funcție de performanță sau cel puțin finanțarea mixtă sunt singurele soluții pe care le văd conducerile marilor universități românești. „Numărul mare de studenți nu aduce după sine și calitate mare, pe de o parte, iar acolo unde este cantitate mare și cheltuielile pentru calitate de excepție sunt imense, pe de altă parte. Performanța nu vine de la sine, fără aparatură de ultimă oră și fără stimularea valorii și a rezultatelor de excepție. Trebuie revenit la o finanțare mixtă. Nu cerem să nu se țină seama de numărul de studenți, dar este absolut necesară o finanțare și pe criterii de calitate. Cu alte cuvinte, dacă o universitate are într-un an rezultate fantastice în domeniul matematicii, al chimiei organice, al psihologiei clinice sau al nano-tehnologiilor sau chiar domeniul istoriei și arheologiei, atunci trebuie neapărat să primească fonduri în plus în anul următor. Altminteri, oamenii nu vor mai avea nicio motivație instituțională și personală de a continua”, explica prof. univ. dr. Ioan – Aurel Pop la începutul acestui an.

 

Premisele schimbării există

Consorțiul Universitaria, format din Universitatea București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București, și-a arătat susținerea pentru diferențierea universităților pe baza unei ierarhizări care să țină cont de prezența instituțiilor de învățământ în evaluările internaționale și pentru finanțarea diferențiată, în raport cu gradul de performanță al instituției de învățământ. „Eu, personal, cred că va veni cât de curând momentul ierarhizării universităților, a școlilor doctorale, a activităților de cercetare științifică și atunci pe un principiu sacru și care ar trebui să se respecte strict în toate domeniile și anume cel al proporționalității. Asta înseamnă ca statul, din bugetul centralizat, să aloce învățământului, cercetării științifice, sume echivalente, proporționale rezultatelor științifice academice”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ian Cuza” din Iași.

Mai mult decât atât, conducerile celor cinci universități membre ale Consorțiului au explicat cum primul pas pentru modificarea modalității de finanțare a fost făcut. Este vorba despre clasamentul realizat de Ministerul Educației, „Exercițiul Național de Metaranking Universitar”, care a analizat 9 clasamente internaționale relevante. „Eu cred că sunt premise, acum avem acest clasament care este primul din istoria noastră făcut după clasamente internaționale (n.r – Metaranking). Deși nu este făcut în interiorul țării, ci sunt luate în calcul cele mai importante nouă rankinguri din lume și pe baza lor făcut acest clasament, este un bun punct de început. Dacă acest clasament ar fi de la anul o bază, fiindcă începem un nou an financiar, o bază de finanțare preferențială pentru acele universități care s-au validat și care au conferit rezultate în această țară, eu sunt convins că stimularea ar fi și mai bună și că în viitor aceste universități vor performa și mai bine. Universitățile noastre au dovedit acest lucru”, a concluzionat rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca.

Universitățile mici se tem că vor dispărea

Criticile și nemulțumirile la adresa dorinței de schimbare a modalității de finanțare a învățământului superior nu au întârziat să apară. Rectorul Universității „Ștefan ce Mare” din Suceava, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa, a criticat dur Guvernul Tehnocrat, făcând aluzie la faptul că măsurile Ministerului Educației sunt îndreptate împotriva majorități universităților românești, dar formulate în așa fel încât să ajute universitățile din Consorțiul Universitaria. „Din păcate, consultarea publică se face formal. Deciziile se iau înainte de a se face consultările, se stabilesc diferite clasamente pentru a se justifica decizii extrem de dure și îndreptate împotriva majorității universităților din România, cu folos doar în universitățile care fac parte din consorțiul Universitaria. Poate cel mai grav este că nu suntem în stare să cheltuim bugetul infim alocat învățământului și cercetării. Bugetul pe cercetare a fost diminuat cu a opta parte doar pentru că nu au fost în stare tehnocrații noștri să-l cheltuiască”, a declarat prof. univ. dr. ing.Valentin Popa.

Rectorul a atras atenția și asupra exercițiului de metaranking universitar făcut de specialiști agreați de minister, atrăgând atenția că indicatorii folosiți în realizarea clasamentului,care ar putea sta la baza noii metodologii de finanțare a universităților de stat în următorii ani, dezavantajează instituțiile academice mici. Și asta pentru că, în opinia rectorului Universității din Suceava, cei care au făcut exercițiul de metaranking au folosit indicatori cantitativi, și nu calitativi.

Prof. univ. dr. ing. Valentin Popa susține că, pentru a majora bugetele instituţilor academice mari vor trebui sărăcite alte peste 20 de universități mici din țară. „De unde pot fi luați banii?! Prin închiderea a jumătate din universitățile de stat din România!”, a spus rectorul. Prof. univ. dr. ing. Valentin Popa este de părere și că la masa deciziilor de la Ministerul Educației ar trebui să stea și reprezentanții universităților mici.