EXCLUSIV Cine opreşte dramele tot mai frecvente din şcoli?

Sistemul de învăţământ preuniversitar are încă numeroase lipsuri şi aberaţii. Potrivit legislaţiei, un singur psiholog şcolar trebuie să asigure asistenţa psihopedagogică pentru minimum 800 de elevi şi astfel să prevină cazurile celor care îşi pun în pericol propriile vieţi sau pe ale colegilor. 

Doi elevi de clasa a VII-a au pulverizat luni, 16 februarie, cu spray lacrimogen într-o sală de clasă, iar alţi şapte au ajuns la spital. A doua zi, un copil de 14 ani a încercat să se sinucidă, aruncându-se în apele Prutului. În ultima zi de şcoală a săptămânii, un elev de 14 ani a ajuns la spital după ce a fumat o ţigară, probabil cu etnobotanice, pe care, spune el, a găsit-o pe stradă. Câteva ore mai târziu, o tânără de clasa a IX-a a fugit de acasă...

Sunt patru cazuri diferite petrecute doar săptămâna trecută în judeţul Iaşi, care au în comun necesitatea de a fi asigurată siguranţa elevilor, a tinerilor. „Aceste cazuri nu au legătură unele cu altele. Sunt cazuri diferite, care implică afectarea propriei persoane sau ale altora. Sunt lucruri total diferite. Sunt abateri de la norme, de la regulile de comportare, de la disciplină sau inconştienţa pe probleme de sănătate. Se întâmplă şi altele, de care ştim mai puţin. Peste tot se întâmplă. Nu trăim într-un glob de sticlă! Societatea este plină de evenimente, de întâmplări şi lor trebuie să găsim soluţii atât cât putem şi cât ne permite legislaţia şi finanţarea”, este de părere Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi.

EXCLUSIV Familia vedetelor - FOTO/VIDEO

Curiozitatea, teribilismul sau problemele specifice vârstei, sunt explicaţiile specialiştilor în psihologia şi educaţia tinerilor pentru aceste cazuri care au protagonişti de 14-16 ani. Pentru toţi aceştia au fost pregătite şedinţe de consiliere psihologică, însă psihologii şcolari sunt depăşiţi din cauza numărului mare de elevi de care trebuie să se ocupe, dar şi de celelalte atribuţii pe care le au.

Asistenţă psihopedagogică în grabă
Conform prevederilor aprobate în octombrie 2011 de Ministerul Educaţiei, cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţi de învăţământ preuniversitar, însă acestea sigură asistenţă psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de preşcolari. Astfel, chiar dacă există unele unităţi şcolare din Iaşi în care sunt înmatriculaţi 800 de elevi, în general, un psiholog şcolar trebuie să se facă „naveta” între două-trei şcoli, pentru a cumula numărul minim de elevi. „Am fost de câteva ori la psihologul de la noi din şcoală. Eram într-o perioadă foarte stresantă, aveam Evaluarea Naţională şi o problemă în familie. Mi-ar plăcea să mai merg la el, dar am văzut că nu prea avea timp, aşa că las pe alţii care chiar au nevoie. Mă aşteptam ca măcar o parte dintre colegii mei să râdă de mine, pentru că am mers la psiholog şi sunt mulţi care spun că doar nebunii ajung la cabinet, dar, din fericire, nu s-a întâmplat asta”, povesteşte A.S, o elevă de la un liceu de elită din Iaşi.

11 cabinete pentru 98 de comune din judeţ
Situaţia este mult mai gravă în mediul rural, unde există doar 11 cabinete de asistenţă psihopedagogică în tot judeţul. „Pentru a ajunge la cei minim 800 de elevi în mediul rural trebuie să existe un psiholog şcolar chiar şi la două-trei comune. Este cazul, de exemplu, la Grajduri şi Scânteia. Asta este legea... Pe lângă aceste normative la care noi ne supunem, există şi prevederile de încadrare pe un anumit număr de posturi, chiar dacă Inspectoratul Şcolar ne-a dat posturi noi în fiecare an, câte unul-două, uneori patru... Însă, mediul rural este în continuare neacoperit, unde există doar 11 cabinete de consiliere”, explică Elena Manuela Vlasie, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Iaşi. În plus, aceasta aminteşte că, pe lângă intervenţia specifică, psihologul şcolar are de anul trecut şi ore de predare, ceea ce limitează şi mai mult timpul pe care acesta ar putea să-l aloce unei intervenţii pe problematici care ţin de crize ale vârstelor, de probleme care sunt specifice unor anumite contexte educaţionale.

Clanurile din Universitatea de Medicină

Rămân proiectele, atelierele sau conferinţele
Până la o reglementare a situaţiei psihologilor din şcoli, aceştia trebuie în continuare să se ocupe de minim 800 de elevi sau 400 de preşcolari de la una sau mai multe unităţi de învăţământ şi să predea la clasă, fără a uita de actele pe care trebuie să întocmească indiferent de situaţie. Astfel, singurul sprijin pe care îl primesc elevii în demersul de a se înţelege pe ei înşişi ori diverse situaţii din viaţa de zi cu zi sunt proiectele, atelierele şi conferinţele. Organizate cu diverse tematici de conducerile şcolilor, de ISJ sau de unele ONG-uri, acestea se desfăşoară periodic în multe unităţi de învăţământ din judeţ, preponderent în mediul urban. Însă, acestea nu au cum să înlocuiască o intervenţie pe termen lung din partea unui specialist, iar asta o demonstrează şi dramele tot mai frecvente în rândul elevilor.

Andreea IGNEA

* * *

„Este infimă puterea de intervenţie pentru un număr atât de mare de elevi! Pentru o intervenţie consecventă, pentru o prevenţie adecvată a unor cazuri deosebite este nevoie să existe un consilier care să acţioneze la faţa locului, să cunoască acel colectiv de elevi, cu alte cuvinte, să acţioneze atunci când există o anumită sensibilitate” - Elena Manuela Vlasie, directorul CJRAE Iaşi

* * *
„Consilierii şcolari manifestă o maximă responsabilitate pentru starea de bine a oricărei persoane, a familiei, a grupului ori a comunităţii faţă de care îşi exercită rolul” - extras din Codul Deontologic al Consilierului Şcolar

* * *
800
Acesta este numărul minim de elevi (sau 400 de preşcolari) pentru care, conform legislaţiei, un consilier şcolar asigură asistenţă psihopedagogică. Astfel, la nivelul judeţului Iaşi există 77 de psihologi şcolari!