Final de evaluare pentru elevii din ciclul primar

Seria de Evaluări Naţionale pentru finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a se apropie de final. Opiniile cu privire la necesitatea organizării acestora sunt împărţite, numeroşi părinţi îndoindu-se de utilitatea lor. Pe de altă parte, unele cadre didactice sunt de părere că astfel de evaluări ar trebui să existe la finalul fiecărui an de studiu. 

Aproximativ 15.000 de elevi din clasele a II-a şi a IV-a din judeţ au participat la finalul lunii mai la Evaluarea Naţională, organizată de Ministerul Educaţiei pentru al doilea an consecutiv. Aceştia au susţinut probe de evaluare a nivelului de cunoştinţe acumulate la limba română, dar şi la matematică. Seria de testări va fi încheiată de elevii din clasele a VI-a, care participă astăzi, 2 iunie, la proba de evaluare a competenţelor din aria curriculară „Limbă şi comunicare”, iar mâine, din aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii”.

La ce folosesc Evaluările Naţionale
Rezultatele pe care le-au obţinut nu sunt valorificate în cataloagele claselor şi nu pot fi afişate ori publicate, nedorindu-se o ierarhizare a elevilor, ci o diagnoză a stadiului de dezvoltare al competenţelor evaluate, fapt contestat de unii părinţi. „De ce să mai participe la nişte evaluări, dacă nu au şi note? În plus, se spune că nu se doreşte o competiţie în mediul primar, de unde şi înlocuirea notelor cu calificative, însă imediat ce intră în clasa a V-a tot ce contează este tocmai competiţia. Fiecare trebuie să demonstreze că este cel mai bun, că are cele mai bune rezultate atât în mediul şcolar, cât şi la activităţile extraşcolare. Ce să mai înţeleagă copiii?”, se întreabă retoric A.M., tatăl unui băieţel de clasa a II-a.

Citeşte şi Facultăţi în pericol, din lipsă de studenţi

Pe de altă parte, totuşi, cadrele didactice susţin că astfel de evaluări sunt binevenite şi că ar fi de preferat ca acestea să fie organizate pentru fiecare final de an şcolar, pentru evidenţiază lipsurile pe care le au elevii şi oferă posibilitatea de a fi corectate printr-un proces educaţional adecvat. „Rezultatele acestor evaluări reprezintă singura modalitate de a discuta cu părinţii având la bază un lucru real, concret, permiţând o altfel de abordare - atât din partea elevilor, cât şi a părinţilor – decât constrângerea prin note. Însă, cred eu că ar fi necesară evaluarea la finalul fiecărui an de studiu, fapt care ne-ar aduce la standarde europene. În plus, noi, profesorii de la clasă, putem lua măsuri concrete, pe baza planului individualizat, care oferă mult mai multe oportunităţi, având în vedere că în orice clasă există elevi cu diferite niveluri de acumulare a competenţelor respective”, explică Ştefan Butnaru, profesor pentru învăţământ primar şi directorul Şcolii Gimnaziale „G. Călinescu” Iaşi.

Citeşte şi Revista elevilor de la „Eminescu”, la un nou număr

Dacă planurile individualizate realizate după evaluarea elevilor din clasele a II-a şi a VI-a sunt un real folos pentru cadrele didactice pe parcursul anului şcolar următor, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cele pentru copiii din clasele a IV-a. „Trebuie să recunoaştem că nu prea există această practică – noii profesori să discute cu învăţătorii pe care i-au avut elevii care abia au început clasa a V-a. Astfel, aceştia sunt nevoiţi să reia o serie de testări pentru a determina stadiul la care se află copiii nou-veniţi în şcoală. Ar fi mult mai simplu, dar şi indicat, ca planurile individualizate realizate după Evaluarea Naţională de la finalul clasei a IV-a să existe în şcoala unde învaţă elevii respectivi”, susţine Ştefan Butnaru. Astfel, în cazul copiilor care încep ciclul gimnazial în aceeaşi unitate de învăţământ, planurile pot ajunge uşor la noii dascăli. Însă, dacă aceştia vor învăţa din clasa a V-a la o altă şcoală, comunicarea între cele două instituţii este esenţială sau nivelul competenţelor acumulate va fi cunoscut doar părinţilor. Andreea IGNEA

* * *
„Este necesară o mai bună cunoaştere, la nivelul întregului sistem de învăţământ preuniversitar, a caracteristicilor şi a rolului acestor evaluări naţionale, nou introduse prin legea educaţiei. Pentru aceasta, este importantă formarea cadrelor didactice atât în calitatea lor de evaluatori, cât şi în calitatea de beneficiari ai informaţiilor de tip calitativ rezultate în urma administrării celor trei evaluări naţionale. Este foarte importantă familiarizarea cadrelor didactice cu sistemul descriptorilor de performanţă asociaţi unor coduri, pentru a putea utiliza în dialogul cu elevii şi cu părinţii elementele de tip calitativ şi pentru a sprijini decizia evaluativă cu argumente complementare notelor şi calificativelor” - concluzie din „Evaluările Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. Raportul administrării 2014”, publicat recent de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare  

Citeşte şi FOTO Stelele sunt mai strălucitoare la Bârlad