Primii agricultori ai lumii, descoperiţi de doi cercetători ieşeni

Conf. univ. dr. Luminiţa Bejenaru şi dr. Gheorghe Ştefănescu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi sunt co-autorii unui studiu publicat în revista Nature * cercetarea s-a axat pe istoria primilor agricultori din lume

 Doi cercetători ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi au semnat în calitate de co-autori un studiu amplu despre istoria primilor agricultori din lume, care a fost publicat în prestigioasa revistă Nature. Astfel, conf. univ. dr. Luminiţa Bejenaru de la Facultatea de Biologie şi dr. Gheorghe Ştefănescu, alături de alţi 50 de cercetători, au lucrat la o cercetare extinsă despre ADN-ul primelor generaţii care au practicat agricultura.

Cercetarea a fost coordonată de trei specialişti de la Universitatea Harvard şi cea din Dublin şi este primul studiu genetic de amploare asupra rămăşiţelor umane din Orientul Apropiat, din urmă cu 12.000 până la 8.000 de ani, privind identitatea genetică şi dinamica primelor populaţii de agricultori. Astfel, datorită analizelor asupra ADN-ului, cercetătorii au putut identifica trei populaţii vechi de agricultori, dintre care două nedescrise din punct de vedere genetic până acum: una în Iran şi una în Levant, respectiv un grup în Anatolia, pe teritoriul Turciei de astăzi. De asemenea, cercetarea a mai arătat că oamenii de astăzi din vestul Europei şi Orientului Apropiat se trag din patru grupuri principale: două grupuri de vânători-culegători din Europa de Vest, respectiv din Europa de Est şi stepa rusească şi două grupuri de agricultori din Iran şi Levant.

Contribuţia celor doi cercetări ieşeni, specialişti în domeniul geneticii şi bioarheologiei, a constat în furnizarea de material genetic actual, reprezentând diverse zone ale României. „Istoria acestor cercetări a început din 1994, când dr. Gheorghe Ştefănescu a aderat la Proiectul Human Genome Diversity, coordonat de Human Genome Organisation. În cadru proiectului s-a realizat o colecţie de ADN uman, de la populaţii româneşti actuale din regiunea Carpaţilor, zonele Maramureş, Vrancea, Gorj şi Apuseni. În prezent, colecţia şi documentaţia studiului sunt preluate de Laboratorul de Anatomie şi Bioarheologie Olga Necrasov al Facultăţii de Biologie, în vederea continuării proiectului”, a precizat conf. univ. dr. Luminiţa Bejenaru.

Articolul „Genomic insights into the origin of farming in the ancient Near East”/„Descoperiri genomice în originea agricultorilor din Orientul Apropiat antic” a fost publicat în revista Nature pe 25 iulie 2016, la acesta colaborând 50 de cercetători din Statele Unite ale Americii, Israel, Canada, Irlanda, Croaţia, Germania, China, Italia, Marea Britanie, Olanda, Ungaria, Franţa, Armenia, Turcia, România şi Spania. 

* * *

„În cadru proiectului s-a realizat o colecţie de ADN uman, de la populaţii româneşti actuale din regiunea Carpaţilor, zonele Maramureş, Vrancea, Gorj şi Apuseni” - conf. univ. dr. Luminiţa Bejenaru

Sursa foto: Facebook