Protest timid al studenţilor de la Iaşi

Zeci de studenţi ieşeni s-au baricadat în Amfiteatrul „M. Kogălniceanu” al Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, cerând respectarea legislaţiei şi, mai ales, a drepturilor. Protestul se doreşte a fi unul la nivel naţional, debutând încă de marţi în Timişoara, Constanţa şi Galaţi. 

După studenţii de la Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Maritimă din Constanţa şi Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi care s-au baricadat în amfiteatre, a venit rândul celor din Iaşi să li se alăture colegilor. Zeci de tineri s-au adunat ieri, 6 mai, începând cu orele 18.00, încetul cu încetul, în Amfiteatrul „M. Kogălniceanu” din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, aducând cu ei saci de dormit, mâncare şi... o chitară. „Noi, Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi, am iniţiat şi ne asumăm această acţiune la nivelul oraşului, alături fiindu-ne şi colegi de la alte organizaţii studenţeşti din Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Mă aştept ca această acţiune să reunească un număr din ce în ce mai mare de studenţi, având în vedere că acum are loc şi Festivalul Festudis. Suntem hotărâţi să rămânem zi şi noapte aici, până vineri”, a precizat Alexandra Popa, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iaşi, membră ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România).

Începe lupta pentru un loc în grădiniţe

Pe de altă parte, numeroşi studenţi sunt de părere că perioada nu este indicată pentru proteste, tocmai pentru că mulţi preferă acţiunile organizate în cadrul Festudis. În plus, unele organizaţii studenţeşti nu au resursele umane. „Toţi membrii noştri sunt implicaţi în proiectele pe care le desfăşurăm. Noi nu dispunem de resursa umană pentru a putea participa la un astfel de protest”, explică Violeta Drăgoi, preşedintele Asociaţiei Studenţilor la Relaţii Publice şi Comunicare Prime Iaşi. Tot ieri s-au alăturat fenomenului „Occupy” studenţii Universităţii din Bucureşti.

Doar trei candidaţi noi pentru un post în ISJ Iaşi

Ce solicită studenţii
Lista revendicărilor cuprinde puncte ce i-au determinat pe studenţi în numeroase rânduri să protesteze, problemele rămânând de fiecare dată fără o rezolvare concretă. Astfel, aceştia solicită alocarea a 6% din PIB pentru Educaţiei, includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor şi includerea acestora în aceeaşi proporţie în Consiliile Departamentelor din facultăţi, creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi, implementarea unui învăţământ centrat pe student, reforma curriculară, respectarea dreptului la liberă exprimare. „După ani de zile în care părerile noastre nu au mai contat, ne-a ajuns cuţitul la os şi vrem să ne luăm universităţile înapoi. Universităţile sunt făcute să deservească studenţii şi nu invers, iar situaţia catastrofală în care a ajuns sistemul de universitar ne face să nu mai putem accepta declinul continuu care caracterizează şcoala românească”, susţine Cristi Popescu, preşedintele ANOSR, alianţă ce a iniţiat protestul. Andreea IGNEA

Profilul psihologic al românului

* * *
Revendicările tinerilor se bazează pe reţetarul de ocupare al studenţilor de la Facultatea de Umanism şi Ştiinţe Sociale din Zagreb, ce a constituit punct de plecare şi pentru ocupaţiile din Cluj şi Bucureşti din martie 2013, dar şi pentru mişcările studenţeşti din alte state, ca Ungaria, Austria sau Cehia. Slaba finanţare a educaţiei.

* * *

Lista de revendicări a studenţilor cuprinde:
- Creşterea finanţării educaţiei şi asumarea reală de către Parlamentul şi Guvernul României a alocării a 6% din PIB pentru Educaţie, aşa cum prevede legea;
- Includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor şi includerea acestora în aceeaşi proporţie în Consiliile Departamentelor din facultăţi – locul în care se iau decizii cu privire la curricula şi planurile de învăţământ;
- creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi: creşterea burselor, în special a burselor sociale, investiţii în construcţii de noi cămine şi cantine şi investiţii în repararea şi modernizarea celor existente;
- Implementarea reală a unui învăţământ centrat pe student, profesorii nemaifiind simpli oratori a unor cursuri prăfuite de timp, ci cei care creează medii de învăţare pentru studenţi pentru ca aceştia să dobândească abilităţi şi competenţe, învăţând cum să folosească informaţiile de la curs, nu doar să le reproducă;
- Reforma curriculară din universităţi, pentru a face programele de învăţământ relevante pentru piaţa muncii şi pentru nevoile şi interesele studenţilor de azi;
- Implicarea studenţilor în toate procesele de asigurare a calităţii, la nivel intern şi extern, atât la evaluări ale instituţiilor de învăţământ superior, cât şi în evaluări ale programelor de studii;
- Respectarea de către universităţi şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării ştiinţifice a „Statutului Studentului”, care conţine toate drepturile şi obligaţiile studenţilor, şi depunerea de eforturi pentru sancţionarea universităţilor care încalcă flagrant drepturile studenţilor;
- Respectarea dreptului la liberă exprimare a studenţilor de către universităţi şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării ştiinţifice, prin asumarea rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generaţii, în contextul în care tot mai mulţi studenţi care au curajul să spună problemele din universităţi sau mediul universitar românesc sunt sancţionaţi;