Un fenomen distrugător pune stăpânire pe şcoli

Bullying-ul, un fenomen des întâlnit în numeroase şcoli, dar mai puţin cunoscut în cele din ţară, mai ales din prisma consecinţelor, ameninţă dezvoltarea armonioasă a viitorilor adulţi. Victimele bullying-ului pot ajunge la însingurare, absenţe nemotivate, rezultate din ce în ce mai scăzute şi chiar la depresie sau suicid. 

Furie, tristeţe, singurătate, ruşine sunt sentimente pe care le trăiesc din ce în ce mai mulţi elevi, chiar în instituţia de învăţământ. Acestea sunt emoţii pe care le simte un copil sau un tânăr care a fost victimă a diverselor forme pe care le poate lua fenomenul de bullying în şcoli. În această categorie a agresivităţii sunt incluse tachinarea, hărţuirea, ameninţarea, intimidarea, ignorarea sau excluderea din grup, acestea realizându-se în mod intenţionat, repetat şi caracterizându-se printr-un dezechilibru de forţe în relaţiile interpersonale.

De altfel, bullying-ul este un fenomen încă puţin cunoscut atât în rândul elevilor, cât şi al adulţilor, însă, pe de altă parte, foarte des întâlnit în unităţile de învăţământ. „Nu ştiu foarte bine ce înseamnă bullying-ul. Recent, am înţeles că am fost martor la astfel de comportamente. De exemplu, chiar zilele trecute am asistat la o ceartă între două colege, una dintre ele umilind-o pe cealaltă, care a lipsit două zile de la ore după incident. Din păcate, din motive personale, nu m-am putut implica în această dispută...”, povesteşte Andreea Gegiuc, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” Iaşi. Cu atât mai puţin cunoscute sunt efectele sau modalităţile de intervenţie în astfel de situaţii, chiar dacă la nivel internaţional, numeroşi cercetători au atras atenţia asupra acestora, subliniind că este „o problemă serioasă de sănătate publică”. „Acest fenomen se află în atenţia noastră. Bullying-ul ţine de societate şi este reprezentat printr-o cruzime a vârstelor, întâlnită mai ales la adolescenţă, şi care poate fi o sursă a frustrărilor, a complexelor. Este foarte complicat să avem o linie telefonică la care să poată fi sesizate problemele, însă există o adresă de email, pe care ne sunt comunicate numeroase situaţii din şcoli”, punctează Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

„Liceul groazei” va fi luat la puricat!

Statistici îngrijorătoare
În urma aplicării unor chestionare de membrii Consiliului Judeţean al Elevilor (CJE) Iaşi, 58% dintre cei aproximativ 2.200 de respondenţi din 14 unităţi de învăţământ au fost martori ai fenomenului de bullying în şcoală. „Am observat că în foarte multe şcoli apare acest fenomen de bullying, care este din ce în ce mai des întâlnit atât în unităţile de învăţământ ieşene, cât şi în cele din ţară ori din alte state. Rezultatele chestionarului pe care l-am aplicat au fost destul de evidente, în defavoarea elevilor. De exemplu, a reieşit că 58% dintre elevi au fost martori. În schimb, aproximativ 30% au recunoscut că au fost victime ale acestui timp de comportament, ceea ce se află în discrepanţă cu rezultatele la nivel mondial şi denotă lipsa de informare”, explică Cosmina Vrînceanu, elevă la Colegiul Naţional „E. Racoviţă” şi vicepreşedinte CJE Iaşi. În acest sens, CJE Iaşi a lansat ieri, 6 aprilie, proiectul „Bullying - Be smart. Don't start!”, al cărui scop principal este cel de informare asupra consecinţelor acţiunilor de tip bullying, la nivelul elev-elev.

EXCLUSIV Cine opreşte dramele tot mai frecvente din şcoli?

Însă, potrivit rezultatelor studiului la nivel naţional „Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ”, realizat în perioada martie-iunie 2014 de Asociaţia Telefonul Copilului, situaţia pare a fi mult mai alarmantă, 46% dintre copiii români fiind la un moment victime - 53 % fete, respectiv 47% băieţi. Pe de altă parte, a fost observată o nouă faţetă a acestui fenomen – cyberbullying-ul. Rezultatele sunt, de asemenea, îngrijorătoare, 51,80% dintre elevi răspunzând că au fost victime în mediul online, potrivit studiului Asociaţiei Telefonul Copilului.

Mii de elevi sunt aşteptaţi la Arena Ştiinţelor

Ce stă în spatele unui comportament de tip bullying
Fenomenul de bullying nu este necunoscut în rândul psihoterapeuţilor din Iaşi, care subliniază faptul că, de cele mai multe ori, victime ale comportamentului agresiv sunt copiii foarte cuminţi, cei care nu ripostează. „Tachinările repetate, de exemplu, duc la o scădere a încrederii în sine sau, în unele cazuri, la o ripostare excesivă, la o atitudine agresivă. Atunci când aceşti copii sau tineri sunt victime, ajung să simtă frică, aceasta putând conduce la absenţa de la şcoală, din dorinţa de a nu mai întâlni acel anturaj plin de agresivitate. Apoi, ar putea simţi frica de a mai răspunde la ore, de a se manifesta public, de a nu râde ceilalţi. Asta se reflectă în viaţa de zi cu zi, dar şi mai târziu, în cea de adult”, atrage atenţia asupra consecinţelor Cristina Elena Stărică, psihoterapeut de familie şi cuplu.

În plus, în spatele comportamentelor de tip bullying stă de cele mai multe ori, propria nesiguranţă a agresorilor, în ciuda puterii excesive pe care o arată în raport cu victima. „Noi, psihologii, ne uităm întotdeauna şi la modelul parental sau genele de agresivitate din familie ori consumul de alcool, boli psihice. Astfel, există moştenirea genetică, dar pe care se suprapun educaţia, contextul social şi situaţiile de viaţă. Am întâlnit cazuri în care la aceşti agresori apare o instabilitate din cauza mutării părinţilor, de exemplu, sau nu au reguli în familie, nu au o casă. Într-un singur cuvânt, nesiguranţă”, încheie psihoterapeutul Cristina Elena Stărică. Andreea IGNEA

* * *

„Efectele bullying-ului pot fi foarte grave – de la depresie până la sinucidere, au fost cazuri de acest gen. Dacă aveţi probleme, vorbiţi cu cineva, cu persoane specializate, cu părinţii sau cu cei mai buni prieteni. Este important să înţeleagă că nu e vina lor că sunt supuşi unor astfel de tratamente!” - Florina Pantilimonescu, preşedintele CJE Iaşi

72,14%
Este ponderea respondenţilor victime ale fenomenului, care spun că s-au confruntat cu un comportament de tip bullying indirect, caracterizat prin vorbe/comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie; 59,42% au primit porecle, 47,34% au fost ignoraţi/lăsaţi în afara grupului, 43,32% au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29% au fost ameninţaţi; datele sunt extrase din studiul „Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ”