1 Mai, între nostalgii şi petreceri FOTO

Prima zi a lunii mai le oferă oamenilor încă un weekend prelungit * cei care îşi permit, fac planuri de călătorii, cei care nu, stau acasă * nostalgicii povestesc despre paradele din epoca anilor-lumină, când mai toţi oamenii petreceau la iarbă verde * tinerii fac planuri pentru litoral sau pentru chefurile din cluburi

În aceste zile, întrebarea de pe buzele tuturor este „Ce faci de 1 mai?”. Răspunsurile variază în funcţie de locul de muncă, portofel şi vârsta celor angrenaţi în dialog. La o primă vedere, cei mai câştigaţi sunt bugetarii, care au multe zile libere, dar nu toţi au bani de petreceri sau de călătorii. Angajaţii din sistemul privat nu prea vorbesc despre vacanţă, ci doar despre eventuale petreceri. O altă problemă rămâne vremea care este foarte schimbătoare în această perioadă, dar meteorologii anunţă că ploile se vor opri şi temperaturile vor creşte.

Amintiri din vremurile de altădată
Nostalgia sărbătorilor de 1 Mai muncitoresc petrecut la iarbă verde cu mici şi bere rece îi cuprinde pe mulţi vasluieni. Majoritatea celor care lucrează în mediul privat nu vor putea decât să se gândească la ce frumos a fost odată pentru că vor sărbători prin muncă. Ziua de 1 Mai îi trezeşte amintiri plăcute, dar şi mai puţin plăcute directorului Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul” din Vaslui, Gelu Bichineţ. Ca elev, trăia această zi cu plictisul fiecărui copil nevoit să stea cu orele în soare la serbări ce dădeau frumos în poze. Amintirile plăcute vin, însă, din perioada studenţiei. „Era un prilej de a ne strânge gaşca şi de a pleca spre diferite destinaţii turistice. N-am prins perioada de binefacere proletară cu mici, bere şi vin pelin, pentru că acestea erau pentru mulţumirea marxistă a maselor muncitoreşti şi ţărăneşti, în timp ce ceilalţi trebuiau să presteze”, spune Gelu Bichineţ.

Apoi pentru profesorul Gelu Bichineţ, ziua de 1 Mai, a redevenit la fel de tristă şi plictisitoare ca în copilărie. „Ca dascăl le ceream copiilor să facă exact ceea ce eu detestam ca elev, să participe la serbări interminabile, aşa că nu-mi amintesc cu plăcere de această perioadă”, a mai spus Gelu Bichineţ. În schimb, prefectul de Botoşani, Costică Macaleţi susţine că nu este nostalgic după vechea sărbătoare din regimul comunist. El spune că actuala sărbătoare este menită să aducă bucurie muncitorilor şi nu clasei conducătoare, aşa cum se întâmpla înainte de Revoluţie. „Ne scoteau la defilare, sărbătoream prin muncă. Dacă 1 Mai pica duminică, în mod sigur ne dădea liber, dacă era sâmbătă ne dădea sau nu ne dădea. Ieşeam după-amiază, mai pe seară la un grătar dacă aveam ce pune pe el”, a declarat prefectul Costică Macaleţi. Pentru ieşeanul Mihai Anghel, 1 Mai era o adevărată sărbătoare: „Ieşeam cu familiile la iarbă verde. Lucram la CFS (fostul combinat de fibre sintetice, falimentar acum – n.r.) şi eram mulţi colegi. Ne bucuram împreună de o zi liberă”.

Unde fac grătar băcăuanii
Autorităţile au anunţat interzicerea accesului publicului pe Insula de Agrement din Bacău deoarece lucrările care se fac au ajuns într-un stadiu periculos pentru trecători. Astfel, băcăuanii pot folosi grătarele special amenajate din Parcul Gherăieşti sau locurile din jurul municipiului Cea mai căutată zonă este cea de la Măgura. Cei care doresc să fie şi mai departe de oraş pot merge la Valea Budului pentru o zonă cu pădure şi iarbă verde. Ieşenii vor putea merge la Ciric sau în pădurea C. A.Rosetti.

Corneliu Iacobov şi Irina Jianu, scriitori după gratii

Grupaj realizat de Lucia HACMAN

În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 Mai drept Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă

Armindenii. Ziua pelinului
1 mai, ziua dedicată zeului vegetaţiei, protector al vitelor, cailor, holdelor, viilor şi livezilor, se numeşte Armindeni în popor. Numită şi Ziua pelinului sau Ziua beţivilor, 1 Mai semnifică, în tradiţia populară, începutul verii. Armindenii se serbează pentru odihna pământului, pentru ca acesta să dea roade bune şi, mai ales, pentru sănătatea vitelor. Mai există încă tradiţia petrecerilor la iarbă verde, a serbărilor câmpeneşti, stropite din belşug cu vin pelin. Considerat plantă miraculoasă, pelinul este purtat la pălărie, în sân, era pus pe mese şi în paturi pentru a alunga duhurile rele.