5.000 de ore de muncă în folosul comunităţii

Recordul aparţine unui rrom din comuna suceveană Şcheia * bărbatul a primit foarte multe amenzi pentru cerşetorie, nu le-a plătit, iar judecătorii au convertit pedeapsa * situaţia este destul de gravă la Şcheia, unde rromii ar trebui să execute peste 22.000 de ore de muncă în folosul comunităţii în contul amenzilor încasate pentru cerşetorie şi numai * ca să scape, cei mai mulţi dintre ei aduc certificate de handicap * singurii care muncesc sunt angajaţii Primăriei, care au ajuns să fie îngropaţi în dosarele pe care trebuie să le completeze ca să recupereze debitele

În comuna suceveană Şcheia sunt câteva zeci de persoane de etnie rromă care se zbat într-o sărăcie lucie şi care îşi câştigă existenţa cerşind sau căutând fier vechi ori cartoane prin municipiul Suceava. Cerşetoria este ilegală în România aşa că atunci când sunt prinşi de Poliţie, Jandarmerie sau Poliţie Locală, cei care întind mâna după bani sunt amendaţi. La fel se întâmplă şi cu romii care-şi plimbă căruţele prin centrul Sucevei.
Şi săraci, şi şmecheri
Situaţia pare a fi fără ieşire fiindcă săracii nu au de unde să-şi achite amenzile care ajung să fie de ordinul zecilor de mii de lei. „Avem cazuri în care un singur cerşetor sau un singur căruţaş a încasat cinci amenzi în aceeaşi zi pentru aceeaşi abatere”, ne-a declarat Vasile Andriciuc, primarul comunei Şcheia. El ne-a explicat că Primăria Şcheia are de recuperat amenzi în valoare totală de 3 milioane de lei. Sancţiunile nu sunt doar ale cerşetorilor, ci au fost emise inclusiv pentru şoferii care au fost prinşi, spre exemplu, fără rovignetă. „Nu toate, dar o bună parte din aceste amenzi au fost obţinute de rromii care cerşesc şi de cei care se plimbă cu faitoanele”, a completat Andriciuc.
Angajaţii Primăriei reuşesc să recupereze banii de la şoferii neatenţi, însă întâmpină mari probleme în cazul datornicilor care sunt asistaţi social, care nu au salarii, pensii sau bunuri care pot fi executate silit. „Datoria este transformată în ore de muncă în folosul comunităţii”, a mai spus Andriciuc. Aşa s-a ajuns ca foarte multe persoane să adune sute de ore de muncă.
Zece ani de muncă pentru comunitate
Recordul este deţinut de doi dintre membrii familiei Rostaş din Şcheia, tată şi fiu, care în total au de executat aproape 7.000 de ore de muncă în folosul comunităţii. În ultimii ani, numai Marinică Rostaş, fiului lui Vasile, a încasat amenzi în valoare de 63.288 de lei. Pentru că Marinică nu a avut bani să le achite, dosarul a ajuns în instanţă, iar judecătorii au transformat datoria în aproape 5.000 de ore de muncă în folosul comunităţii. Dacă ar munci câte opt ore/zi, cerşetorul şi-ar epuiza datoria în puţin peste doi ani. Numai că omul trebuie să mai şi câştige ca să se şi întreţină, deci este destul de dificil de anticipat ce va face el cu pedeapsa. În situaţia în care ar executa câte două ore/zi pentru comunitate, şi-ar stinge datoria în aproximativ zece ani.
În total, cerşetorii şi căruţaşii din comună ar trebui să muncească 22.161 de ore gratis. În această situaţie, am putea crede că localitatea aflată în coasta Sucevei nici nu ar mai trebui să aibă serviciu de salubritate, pentru că problemele de curăţenie ar fi rezolvate gratuit de asistaţii social.
Cerşetorii sunt bolnavi, nu pot munci
Din păcate, lucrurile stau cu totul diferit -- cei mai mulţi dintre cerşetorii amendaţi nici nu muncească şi nici nu plătesc. „Îşi scot certificate de handicap. Sunt bolnavi. Au diabet”, ne-a spus Vasile Andriciuc. Primarul este foarte indignat pentru că procedura de recuperare a sumelor datorate este extrem de costisitoare, iar în cazul asistaţilor social nu are finalitate. Recent, Primăria Şcheia a angajat al patrulea om care să se ocupe de gestionarea problemei amenzilor. Dincolo de salarii, administraţia locală trebuie să plătească somaţiile de plată, care au şi un rol informativ, apoi titlurile executorii şi juriştii care susţin cauza în instanţă. „O singură hârtie emisă prin poştă costă 7 lei, iar noi aveam persoane cu trei dosare pline de astfel de hârtii. Pe lângă angajaţii noştri, mai munceşte Poşta care duce plicul acasă la asistat, mai munceşte şi judecătorul care-i îngropat în astfel de dosare”, ne-a declarat Andriciuc. Dacă nu execută orele de muncă în folosul comunităţii, dosarul pleacă la instanţă şi întreaga procedură, care mănâncă resurse preţioase, trebuie repetată dintr-un capăt în altul. „Pentru unele cazuri, soluţia ar fi privarea de liberare. Altfel nu-i potoleşti”, este de părere Andriciuc.

Salariile angajaţilor Consiliului Judeţean sunt în pericol

Oana ŞLEMCO

„Dacă nu are pensie, salariu şi nici bunuri care pot fi executate, debitorul ajunge în instanţă” – primarul Vasile Andriciuc