Apă irosită prin conducte vechi de peste 50 de ani

O analiză realizată de către Institutul pentru Politici Publice arată că Bacăul ocupă locul al doilea în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est în ceea ce priveşte pierderile de apă din reţea, cu un procent de 55% * pe primul loc se situează Piatra Neamţ, unde 66% din apă este irosită * în schimb, la Bacău este şi cea mai ieftină apă din regiune, cu un preţ de 2.85 lei/mc * cea mai scumpă apă este la Piatra Neamţ, unde fiecare abonat la sistemul centralizat plăteşte 4,41 lei/mc

 Reţeaua de apă din municipiul Bacău are mari probleme. Conductele sunt vechi, unele au peste o jumătate de secol vechime, iar avariile se ţin lanţ. Însumat, municipiul are 324 kilometri de conducte de apă, din care aproape jumătate (150 de kilometri) are durata de funcţionare depăşită. Chiar dacă pare ciudat, în casele băcăuanilor ajunge apă adusă prin conducte montate înainte de anul 1960, 46 de kilometri fiind în această situaţie. Între anii 1960 şi 1980 reţeaua s-a extins cu 131,5 kilometri, iar restul după 1980, aceasta fiind explicaţia pentru avariile dese. Anul trecut, au fost perioade când ţevile plesneau şi o dată la două zile, mai ales în perioada de iarnă, deci pierderile foarte mari de apă sunt explicabile. Partea proastă ţine de irosirea unei resurse importante şi destul de costisitoare, apa în Bacău fiind adusă şi de la distanţe de 70 de kilometri, din barajul de la Valea Uzului. Aducţiunea asigură apă pentru aproximativ 70% din consumatorii din Bacău, iar o avarie majoră, precum cea înregistrată pe 17 ianuarie 2015, este similară unui mic dezastru pentru băcăuani.
Investiţii
Compania Regională de Apă Bacău are în derulare un proiect privind extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată, cu o valoare de peste 117 milioane de euro, fără TVA. Cu această sumă va fi reabilitată staţia de tratare a apei potabile de la Cărăboaia, iar la Moineşti şi Buhuşi se vor extinde reţelele de distribuţie a apei potabile. Proiectul urmăreşte şi o mai bună gestiune a apelor reziduale şi extinderea reţelei, inclusiv construcţia unei staţii noi de epurare la Moineşti sau a unui sistem de canalizare complet nou la Târgu Ocna. Lucrările trebuie finalizate până la finele anului. Până atunci rămâne problema pierderilor, care sunt foarte mari. Şefii CRAB spun că nu se regăsesc pe facturi şi că oamenii plătesc doar ceea ce înregistrează apometrele.

Investiţii de 342,7 milioane de lei în termoficare

Ionuţ ŞERBAN

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, pe primul loc în ceea ce priveşte pierderile se află Piatra Neamţ (66%), urmată de Bacău (55%), Suceava (53%), Iaşi (37%), Vaslui (10%) şi Botoşani (4%).