Au investit 12.000 de euro într-o plantaţie de zmeură şi mure FOTO

De anul trecut, pe harta culturilor ecologice din judeţul Vaslui a apărut şi o plantaţie de zmeure şi mure * aflată în satul Băleşti, comuna Cozmeşti, plantaţia a început deja să prezinte interes pentru public, dornic să aibă la desert fructe proaspete şi crescute cu grijă * proprietarii vor să extindă şi să amenajeze, în timp, şi un punct agroturistic

 Iniţiativa a aparţinut Andreei Ciobanu, economist de profesie, şi a venit, ca în cazul multora, după o perioadă de căutări proprii. „Stresul dintr-un birou plin de hârtii, dorinţa de libertate şi mai multa sănătate m-au făcut să mă gândesc la această afacere. Părinţii mei locuiesc la ţară, ei sunt cei care ne-au sprijinit să punem în practică toate ideile. La Băleşti petrecem majoritatea timpului, eu şi familia mea. Am ajuns la concluzia că dacă tot ne place munca la ţară, aerul de pădure, hrana sănătoasă ar fi bine să valorificăm o bucată de teren de pe un deal numit Coasta Neagului. Am plantat zmeur şi mur pe aproximativ un hectar”, a spus Andreea Ciobanu. Paşii următori au constat în documentare despre soiuri, găsirea de furnizori de butaşi şi drajoni, pregătirea terenului. După ce a fost cumpărat materialul săditor întreprinzătorii au amenajat un iaz pentru sursa de apă, au montat un sistem de susţinere, au făcut analize la sol. Toată investiţia a costat în jur de 12.000 de euro.
Până la plantaţia de la Băleşti ştiam că zmeura creşte foarte bine doar la munte, însă nu este chiar aşa, se pretează şi la zona de deal, lucru demonstrat de analizele pedologice. „În împrejurimi se află o pădure care se întinde pe o suprafaţă destul de mare. Înainte de 1990 a existat chiar şi un zmeuriş, aflat în proprietatea Ocolului Silvic, la poalele pădurii. Dacă are lumină, este aerisită, are apă atât cât trebuie şi nutrienţi suficienţi în sol, zmeurii îi merge foarte bine. Murelor la fel”, a completat Andreea Ciobanu.
Bunătăţi după reţete tradiţionale
Afacerea de la Băleşti este una de familie. Muncesc cu toţii şi fiecare ştie exact ce are de făcut. „Eu şi mama facem muncile mai uşoare, în special la legat lăstari, cules, ambalat, etichetat şi livrări. De îngrijire se ocupa soţul şi tatăl meu, adică de săpat, frezat, tăiat, stropit, legat. Mai apelăm la zilieri pentru prăşit şi udat. Încă nu avem sistem de irigaţii şi aducem apă cu cisterna”, am mai aflat de la proprietarul plantaţiei. Costurile se îngrijire se ridică undeva la 4.000-5.000 lei/hectar/an şi cresc pe măsură ce cultura se extinde, ceea ce îşi doresc şi proprietarii: „Vrem să accesăm fonduri pentru tinerii fermieri în 2016. Asta presupune extinderea pe încă două hectare. Apoi ne dorim să deschidem un atelier mic de dulceţuri preparate tradiţional, să achiziţionăm un tunel de refrigerare şi un altul de congelare”.
Fructele de la Băleşti, frumos ambalate şi etichetate, sunt distribuite deocamdată doar pe bază de comandă, la fel şi dulceţurile, un deliciu, după cum spun cei care au gustat. Fructele de pădure sunt foarte perisabile şi trebuie să ai foarte mare grijă de ele după ce le culegi: ori le pui la rece, ori le congelezi ori le prepari sub formă de dulceţuri, gemuri, siropuri. La Băleşti sunt supuse reţetelor tradiţionale, adică sunt amestecate cu zahăr şi suc de lămâie, apoi fierte la foc iute de lemne, în oale de tuci sau de cupru. Este foarte multă muncă la procesat - trebuie să fii foarte atent la foc, la cantităţi, la igienă, iar condiţiile nu sunt mereu favorabile, mai ales pe timp de caniculă, când afară e zăpuşeală şi în sobă trebuie aprins focul pentru dulceaţă.
Cultură cu adevărat bio
La Băleşti sunt cultivate cinci soiuri de zmeură, unul de mure şi un altul intermediar între cele două, numit tayberry. Primele fructe se coc în iunie, iar ultimele toamna târziu. Uneori sunt pe rug şi când dă îngheţul. Zmeura şi murele sunt foarte bine primite chiar şi pentru Vaslui, un oraş mic şi sărac din păcate. „Am testat de curând şi piaţa Iaşului şi am rămas plăcut surprinsă de receptivitatea oamenilor. Vrem să menţinem calitatea, să le creştem în mod natural, aşa cu soare, apă, gunoi vechi de grajd şi macerate din plante. Despre profit încă nu poate fi vorba deocamdată. Putem sta de vorbă peste doi ani, când plantaţia poate produce aproximativ 7-8 tone de fructe la hectar”, este convinsă Andreea Ciobanu.
Preţul variază în funcţie de sezon şi de soi şi variază între 16 şi 20 de lei. Dulceaţa costă 18 lei/borcănelul, iar gemul – 17 lei/borcănelul.

CIteşte şi: Proiecte de 2,2 milioane de euro la GAL Podu Înalt

Maura ANGHEL

„Mi-aş mai dori să includem plantaţia ca şi punct agroturistic gen «pick your self», unde vizitatorii îşi pot culege singuri fructele, pot vizita atelierul de dulceţuri ca să afle cum se prepară, pot gusta o prăjitură proaspătă cu fructe şi se pot bucura de aerul curat de la marginea pădurii!” – Andreea Ciobanu