Au trimis vânătorii să ucidă 12 capre negre din județul Neamț!

* deși reprezentanții statului susțin că uciderea caprei negre este „o activitate controlată, care generează venituri importante pentru întreținerea infrastructurii silvice”, ecologiștii și ONG-urile de mediu din regiune trag un semnal de alarmă * potrivit acestora, efectivele reale ar fi mai reduse decât cele din rapoartele oficiale, iar presiunea vânătorii, în combinație cu schimbările climatice și turismul necontrolat, pune în pericol viitorul speciei în Carpații Orientali * „Capra neagră este deja rară în multe dintre traseele turistice din Ceahlău. Nu putem transforma o specie emblematică într-un trofeu de lux”, susțin specialiștii

O practică veche de secole continuă să stârnească reacții contradictorii: vânătoarea caprei negre (Rupicapra rupicapra). Deși este o specie protejată la nivel european (monument al naturii până în 2005, odată cu aderarea la UE), capra neagră poate fi vânată legal în România, în baza unor cote anuale aprobate de autorități. Acest lucru continuă să genereze controverse la nivelul societății, unde se consideră că specia riscă să fie tratată mai degrabă ca o resursă economică decât ca o componentă esențială a ecosistemelor montane.

Capra neagră este considerată un simbol al zonelor montane din România, fiind prezentă în 98 de fonduri de vânătoare, răspândite în 16 județe, în Carpații Meridionali și Orientali.

În fiecare an, Ministerul Mediului stabilește o cotă de vânătoare, în urma evaluărilor efectuate de gestionarii fondurilor cinegetice. Conform ultimelor estimări oficiale, populația de capre negre din România numără puțin peste 7.000 de exemplare (față de 8.100 în anul 2019), cota de recoltă majorându-se an de an!

Pentru sezonul 2025-2026, au fost aprobate 664 exemplare la recoltare, în condițiile în care vânătoarea este permisă doar cu autorizații speciale și în perioade bine delimitate.

 

Și în județul Neamț, unde numărul de exemplare a scăzut foarte mult în ultimele decenii, pentru aperioada 2025-2026 a fost stabilită o cotă de recoltă de 12 exemplare, dintre care 7 pentru trofeu. Cele mai multe capre negre vor fi ucise în fondurile cinegetice Telec – 4, Bicăjel, Tarcău și Măieruș - câte 2, Floarea și Schit, câte 1.

Deși reprezentanții statului susțin că uciderea caprei negre este „o activitate controlată, care generează venituri importante pentru întreținerea infrastructurii silvice și a personalului forestier”, ecologiștii și ONG-urile de mediu din regiune trag un semnal de alarmă. Potrivit acestora, efectivele reale ar fi mai reduse decât cele din rapoartele oficiale, iar presiunea vânătorii, în combinație cu schimbările climatice și turismul necontrolat, pune în pericol viitorul speciei în Carpații Orientali. „Capra neagră este deja rară în multe dintre traseele turistice din Ceahlău. Orice intervenție, oricât de bine intenționată, trebuie făcută cu maximă prudență. Nu putem transforma o specie emblematică într-un trofeu de lux”, susține unul dintre biologii care au contribuit la monitorizarea faunei din zona Bicazului.

Ecologiștii consideră că vânătoarea de capră neagră este o practică învechită și nejustificată științific. „Populațiile sunt fragile, iar datele oficiale sunt adesea umflate pentru a justifica cote mai mari. În realitate, vedem din ce în ce mai puține capre negre în libertate”, avertiza, recent, un reprezentant al unei organizații de conservare.

În Neamț, animalele pot fi vânate în perioada septembrie – decembrie, de obicei de către vânători străini, atrași de trofee spectaculoase și de peisajele alpine.

În majoritatea asociațiilor de vânătoare, un străin care dorește să vâneze un exemplar de capră neagră din județ trebuie să achite de la 1.500 de euro până la mai mult de 3.800 euro, în funcție de trofeu.

Trofeele sunt evaluate pe baza unor criterii tehnice: lungimea și înălțimea coarnelor, circumferința cornului cel mai gros, deschiderea acestora, aspectul estetic și, eventual, penalizări pentru prezența rășinii.

Capra neagră, un simbol al peisajului montan românesc, continuă să fascineze prin agilitatea sa extraordinară și prin adaptarea perfectă la condițiile dure ale înălțimilor alpine.

Specia este ușor de recunoscut datorită blănii care își schimbă culoarea în funcție de anotimp: galben-maronie vara, cu nuanțe cenușii-roșiatice, și brun închis iarna, o adaptare esențială pentru camuflare. Ambele sexe poartă coarne permanente, dar masculii (tapii) se disting prin coarne mai mari și mai curbate. Între acestea se află o glandă cu secreție specifică, cu rol important în perioada de împerechere.

Capra neagră poate atinge o vârstă de până la 20 de ani și este dotată cu un simț al auzului și mirosului extrem de fin. În fața unui pericol, emite un suierat puternic, alertând restul grupului. Perioada de împerechere se desfășoară între 15 octombrie și 15 noiembrie, iar după o gestație de aproximativ șase luni, femela naște un ied, rareori doi.

România se mândrește cu un record mondial absolut în ceea ce privește trofeul de capră neagră. În 1934, în Munții Făgăraș, vânătorul A. Hessheimer a recoltat un exemplar care a fost omologat la Expozitia Internațională de Vânătoare de la Berlin, în 1937, cu 141,10 puncte C.I.C. Din primele 10 trofee de capră neagră din lume, 8 provin din România – un fapt care confirmă nu doar bogăția genetică a populației, ci și potențialul montan al țării.

Deși legală și reglementată, vânătoarea caprei negre rămâne un subiect sensibil în Neamț, mai ales într-un județ în care natura joacă un rol esențial în turism și identitate locală. Întrebarea care persistă este dacă prețul pe care-l plătim pentru această tradiție este unul pe care biodiversitatea îl poate suporta.

Daniel BACIU