Autostrada-fantomă a stârnit haos într-o comună ieşeană EXCLUSIV

Aflând că autostrada Iaşi - Târgu Mureş va trece prin comuna lor, zeci de săteni din Erbiceni solicită retrocedarea terenurilor din vecinătatea zonelor în care se presupune că va fi organizat şantierul * terenurile aparţin staţiunii de cercetări agricole din comună, pentru care există 43 de cereri de retrocedare * primarul comunei spune că nu poate face retrocedări pe spaţiile staţiunii, pentru că îi interzice legea * singura şansă a solicitanţilor este calea justiţiei

 

 În vreme ce zeci de locuitori din Erbiceni solicită revendicări de terenuri în baza unor sentinţe judecătoreşti, reprezentanţii Primăriei ridică din umeri şi spun că nu au de unde retroceda. Edilul comunei, Ionel Lungu, spune că s-a trezit cu 43 de solicitări pentru terenurile aparţinând Staţiunii de cercetări agricole din comună, care însumează în jur de 230 de hectare. Potrivit acestuia, oamenii insistă pe această zonă şi nu acceptă o relocare, pe motiv că terenurile vor avea o valoare mai mare în momentul în care autostrada Iaşi – Târgu Mureş, prevăzută de Masterplanul General de Transport, va trece prin comună. Unii dintre ei revendică până la 20 de hectare de teren moştenit chiar pe domeniul staţiunii, protejat însă prin lege. O parte dintre petenţi au ales calea instanţei şi au chiar hotărâri judecătoreşti, pentru care aşteaptă să fie puşi în posesie. „Terenurile staţiunii sunt protejate de lege, iar cetăţenii nu pot fi puşi în posesie decât prin hotărâri judecătoreşti. Prin acea zonă ar urma să fie construită autostrada Iaşi – Târgu Mureş şi oamenii refuză relocarea terenului, insistând pe zona respectivă, pentru că terenurile vor avea o valoare mai mare. Noi nici nu avem de unde să retrocedăm pământurile care le cer”, a declarat primarul Ionel Lungu.

Edilul mai spune că retrocedările bat pasul pe loc din cauza întârzierilor la intabularea terenurilor, o altă capcană a birocraţiei excesive. Din acest motiv, pe dosarele din rafturile Primăriei s-a aşternut praful. „Inventarierea terenurilor a fost şi ea îngreunată, iar asta întârzie retrocedările. Dacă oamenii nu au acte de la instanţă, nu avem ce să facem”, a declarat primarul Ionel Lungu.

Acuze între săteni şi secretarul comunei

Emil Gândac şi Aurel Buga sunt doi săteni care spun că au hotărâri judecătoreşti, dar care, de 20 de ani, se luptă cu autorităţile pentru o palmă de pământ. „În urmă cu câţiva ani, am vrut să ridic fundaţia pentru casa copiilor mei şi mi s-a spus că risc să primesc amendă, dacă mai continui să o lucrez. Alţii din comună au reuşit să-şi revendice terenurile, dar nu vor să vorbească. Poate pentru că au dat ceva în schimb. În '82, când am cumpărat, casa aveam un teren de 1.500 metri pătraţi, iar mai apoi m-am trezit cu el dat în proprietatea altcuiva, care a refuzat să-mi arate acte de proprietar. Foştii proprietari au decedat, eu am documente judecătoreşti şi nu am cerut decât să mi se dea pământul meu înapoi”, povesteşte Emil Gândac. Întrebat de ce dosarele sătenilor stau nerezolvate de ani de zile, secretarul comunei, Ştefan Minea povesteşte că are dosare pentru fiecare în parte, dar s-a ajuns în situaţia în care retrocedările se fac numai în baza hotărârilor judecătoreşti. „Problemele retrocedărilor au apărut atunci când oamenii au insistat pe terenurile staţiunii de cercetări. Am dosare întregi aici şi cunosc problemele pentru fiecare în parte. Sunt unele cazuri în care, deşi au pierdut în instanţă, pentru că nu s-au prezentat bine informaţi, unii continuă să ceară şi să ameninţe”, ne-a declarat secretarul Ştefan Minea. Pentru că nu au găsit soluţii la nivelul comunei, oamenii sunt hotărâţi să solicite intervenţia organelor de anchetă. 

 

Vezi si Contestaţiile blochează groapa ecologică de gunoi a Iaşului