Bani europeni pentru centura Sucevei

Răsturnare de situaţie în cazul centurii Sucevei * Comisia Europeană a aprobat fonduri substanţiale pentru continuarea lucrărilor * problema este că banii nu vor putea fi folosiţi prea curând * axa de finanţare nu a fost deschisă în România  

Potrivit unui comunicat al reprezentanţei Comisiei Europene în România, autorităţile europene au aprobat prima etapă a unui proiect major în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro, din care aproape 44 de milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcţia şoselei de centură a municipiului Suceava, din România. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, iar şoseaua de centură este parte a reţelei centrale TEN–T. „Investiţiile prin fondurile structurale în sisteme de transport rămân o prioritate pentru Comisia Europeană. Este şi cazul centurii ocolitoare a municipiului Suceava, care va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local şi internaţional, ajutând în acelaşi timp participanţii la trafic să circule în siguranţă, dar şi să economisească timp“, a declarat Comisarul pentru politică regională, Corina Creţu. În comunicatul postat pe site-ul Comisiei Europene se mai arată că proiectul va fi cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial „Transport” al României, în cadrul axei prioritare 1 „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE”.
Problema este că axa de finanţare nu a fost deschisă în România şi nici nu se ştie când se va deschide. În plus, finanţarea europeană implică organizarea unei noi licitaţii pentru continuarea lucrărilor la centura care va scoate traficul greu din oraş. Asta înseamnă că, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale nu va mai putea executa lucrările de artă în regie proprie, aşa cum a solicitat senatorul PSD Ovidiu Donţu. Construcţia şoselei de centură a început în 2008. şoseaua este împărţită în trei tronsoane. Doar unul a fost finalizat, dar nici acum nu este recepţionat. Este vorba despre un tronson de circa 5 kilometri, de la intersecţia cu DN 17, „Zidul morţii”, până în zona Pătrăuţi. Celelalte două sunt executate în proporţie de 80%.
Oana ŞLEMCO