Blestemul gropii de gunoi de la Mestecăniş

Situaţia depozitului din judeţul Suceava este incredibilă * dacă autorităţile vor finaliza şi vor da în folosinţă groapa de gunoi de pe Mestecăniş, una dintre cele mai frumoase zone din România va fi sluţită * dacă proiectul va fi stopat, Consiliul Judeţean ar putea fi obligat să returneze Uniunii Europene banii cheltuiţi pentru implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor”

Scandalul viitoarei platforme de gunoi de la Mestecăniş continuă. Oamenii din zonă sunt supăraţi că nimeni nu i-a întrebat când s-a decis amplasarea gropii lângă casele lor şi au lansat o petiţie online de sistare a lucrărilor. Directorul adjunct al Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM), Iluţă Cocriş, a declarat ieri, în timpul şedinţei Colegiului Prefectural, că blocarea construcţiei depozitului va avea consecinţe „catastrofale” asupra Sucevei, în primul rând din punct de vedere financiar. „Dacă s-ar sista construcţia, există riscul ca judeţul Suceava să returneze banii cheltuiţi până acum, pentru implementarea proiectului de management integrat al deşeurilor. 60 de milioane de euro. Să vedem de unde scoate judeţul banii care s-au cheltuit, pentru că lucrări s-au făcut”, a spus Cocriş. 60 de milioane de euro înseamnă mai bine de jumătate din bugetul total al Consiliului Judeţean pe un an de zile.
Criza gunoiului a început
Directorul adjunct al APM susţine că în judeţ a început deja criza gunoiului. În ultimii cinci ani, toate depozitele au fost închise pentru că nu sunt conforme. În prezent, gunoiul sucevenilor este depozitat pe cinci platforme temporare, dintre care una este neautorizată de Agenţia de Mediu. Este vorba despre depozitul temporar de la Rădăuţi. „Am primit o adresă de la Agenţia de Mediu cu privire la depozitul temporar de la Rădăuţi. Am demarat un control să vedem ce se întâmplă”, a spus Adriana Iordache, şeful Gărzii de Mediu.
Pe de altă parte, Iluţă Cocriş susţine că orice zi de întârziere în ceea ce priveşte implementarea SMID înseamnă bani cheltuiţi în plus de fiecare primărie în parte. „Proiectul trebuia să fie gata acum doi ani. Gândiţi-vă că gunoaiele depozitate pe platformele temporare vor trebui mutate în gropile ecologice. Cu cât cantitatea de gunoi este mai mare, cu atât cresc şi costurile de mutare”, a spus Cocriş. El a explicat că implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” s-a făcut cu respectarea legii. „Acum, când au început lucrările au apărut fel de fel de apicultori amatori care-şi umflă muşchii inutil”, a declarat Iluţă Cocriş.

Citeşte şi: Protest faţă de groapa de gunoi de la Mestecăniş

Vinovaţii care au sluţit Bucovina
Despre SMID se vorbeşte de cel puţin 12 ani în judeţul Suceava. Proiectul a fost iniţiat în 2003, pentru respectarea cerinţelor Uniunii europene. Atunci au fost stabilite amplasamentele celor două gropi de gunoi: cea de la Moara şi cea de la Pojorâta.
În 2003, CJ, instituţia care implementează SMID, era condusă de Preşedintele Gabril Mârza. În 2008, când a preluat conducerea CJ, Gheorghe Flutur a demarat construcţia gropii de gunoi de la Moara. În 2012, sub conducerea preşedintelui Cătălin Nechifor, CJ a început şi construcţia gropii de gunoi de la Mestecăniş. Între timp s-a schimbat şi legea, iar potrivit noilor reglementări depozitul de la Mestecăniş nu poate fi autorizat de Ministerul Mediului pentru că se află la mai puţin de 1.000 de metri de casele oamenilor. Gheorghe Flutur nu a putut fi contactat telefonic pentru a explica de ce a aprobat derularea unui asemenea proiect, iar actualul şef al CJ, Cătălin Nechifor, a refuzat să comenteze cât de grave sunt consecinţele în cazul stopării lucrărilor la groapa de pe vârful muntelui, considerând situaţia „ipotetică“.
Oana ŞLEMCO

„În prezent, conform hotărârii instanţei, acest depozit este avizat legal. Tribunalul Bacău a respins acţiunea ONG-urilor privind suspendarea execuţiei acestui depozit. Decizia nu este definitivă” – Iluţă Cocriş, adjunctul APM