Cacealmaua reparării clădirilor istorice pe banii Primăriei

Clădirile monumente istorice din Iaşi ar putea fi salvate, parţial, prin intermediul unei legi promulgate recent de preşedintele Iohannis * potrivit acesteia, primăriile au obligaţia de a contribui cu fonduri pentru refacerea faţadelor clădirilor monumente istorice aflate în posesie privată * oficiali ieşeni susţin însă că legea nu are o fundamentare juridică suficient de clară şi va întâmpina piedici în aplicare din partea inspectorilor Curţii de Conturi

 

 Recent, parlamentarii de Iaşi, au început să facă presiuni asupra Primăriei Iaşi, în vederea alocării de fonduri pentru repararea faţadelor clădirilor încadrate ca monumente istorice, dar aflate în proprietate privată. Acest impuls vine în urma adoptării proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Potrivit acestei legi, primăriile vor putea să îi ajute pe proprietarii clădirilor istorice cu sumele necesare pentru repararea faţadelor, urmând ca banii să fie recuperaţi într-o perioadă de cel mult zece ani. Iniţiativa legislativă prevede, mai exact, că proprietarii clădirilor istorice îşi vor putea renova locuinţele pe exterior cu ajutorul unor sume de bani primite de la primării, respectiv cu un procent de 50% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale sub formă de grant, în timp ce restul banilor vor proveni din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite. De asemenea, prin excepţie de la prevederile menţionate anterior, autorităţile administraţiei publice locale vor putea să asigure, la cererea de finanţare depusă de proprietari sau de către asociaţiile de proprietari, în anumite circumstanţe, finanţarea întregii sume ce reprezintă cheltuielile aferente executării lucrărilor de intervenţie. În acelaşi timp însă, proiectul de act normativ prevede că respectivele sume vor fi recuperate.
Primăria, repetentă la gestiunea monumentelor
Cum era şi firesc, mulţi dintre factorii responsabili s-au declarat sceptici cu privire la şansele de aplicare a acestor prevederi. „În urmă cu vreo 7 ani, Ministerul Culturii ne-a trimis o adresă prin care ne-a solicitat să facem o situaţie a clădirilor monumente istorice aflate în proprietăţi private. Între timp a venit criza şi nu s-a mai dat niciun ban. În esenţă, o astfel de iniţiativă e veche şi neaplicabilă. Cum să dai bani publici pentru repararea unei case particulare? Vine Curtea de Conturi şi îţi cere socoteală de numai ai pe unde să scoţi cămaşa. Cum să amesteci banii publici cu interesul privat?”, a declarat Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi. Până la acest moment, singura pârghie a administraţiei publice locale pentru starea clădirilor monument-istoric este aplicarea de amenzi. Această procedură coercitivă, ale cărei efecte sunt nule, se aplică al Iaşi în mod neinspirat. În ultimele două luni, inspectorii Corp Control au aplicat doar 6 amenzi, pentru două obiective – Fabrica de Ţigarete a miliardarului Ioan Niculae şi fostul sediu al Securităţii sau Casa Boema, cu vestitul ei „gang al repetenţilor”. În timp ce la Fabrica de Ţigarete nu mai este nimic de salvat, în ciuda amenzilor de 7.000 mii de lei ce curg către firma cu sediul în Insulele Virgine, în ce priveşte clădirea din B-dul Carol nr.3, cei 5 proprietari nici nu au catadicsit să se apuce de reparaţii la faţadă. Nelu PĂUNESCU

48
Este numărul imobilelor de patrimoniu cu titlu de monument istoric aflate în administrarea Primăriei Iaşi; dintre acestea, 22 sunt în proprietatea Consiliului Local Municipal Iaşi şi 26 proprietate mixtă, cu entităţi private care deţin cote parte din clădiri