Cât de pregătită este Moldova în faţa crizei refugiaţilor

Singurul Centru pentru Refugiaţi din regiunea Moldovei, cel de la Rădăuţi, are disponibile 100 de locuri * în majoritatea căminelor şcolare şi studenţeşti nu sunt locuri disponibile decât pe timpul vacanţelor * acolo unde sunt, reprezentanţii inspectoratelor şcolare susţin că refugiaţii nu se pot amesteca cu elevii, iar cantinele nu au mâncare pentru noii veniţi * nici sistemul medical nu ar face faţă decât dacă s-ar suplimenta fondurile de la Guvern

Criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu începe să pună pe jar şi autorităţile din Regiunea de Nord-Est. Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi dintr-un total de 160.000 sosiţi în Grecia, Italia şi Ungaria. Ministerul Educaţiei a cerut universităţilor şi inspectoratelor şcolare judeţene să identifice eventuale spaţii de cazare pe care ar putea să le pună la dispoziţia refugiaţilor, fără afectarea procesului de învăţământ. În Regiunea de Nord Est, locurile nu sunt foarte multe.
Refugiaţii nu se pot amesteca cu elevii
Căminele şcolare din judeţul Suceava nu pot găzdui refugiaţi. „Nu avem condiţii pentru cazarea refugiaţilor”, a spus Gheorghe Lazăr, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Suceava. El a precizat că majoritatea locurilor din internatele şcolare sunt ocupate de elevi şi de studenţi. Şeful ISJ a mai explicat că acolo unde sunt locuri disponibile nu ar vrea să amestece elevii cazaţi în internate cu refugiaţii. Pe de altă parte, în Rădăuţi există un Centru pentru Refugiaţi ce are 125 de locuri, din care 100 sunt disponibile. Şi reprezentanţii ISJ Neamţ au precizat că în căminele liceelor nemţene nu pot fi cazaţi refugiaţi pe termen lung, deoarece acestea sunt ocupate de elevi. „Referitor la adresa Ministerului Educaţiei, privind spaţiile de cazare pentru refugiaţi, precizăm că nu au fost solicitări expres pentru imigranţi, ci privind locurile pe care le putem asigura. Le-am comunicat că refugiaţii ar putea fi cazaţi numai în situaţii de urgenţă, pe timpul vacanţelor şcolare, deoarece căminele sunt ocupate cu elevi”, a precizat Ioan Milea, inspector şcolar general adjunct.
Cantinele şcolare nu au mânare pentru refugiaţi
În Vaslui, posibilităţile de cazare sunt limitate, existând potrivit conducerii ISJ aproximativ 50 de locuri disponibile în internate din Vaslui, Bârlad şi Huşi. Totodată, în sălile de sport ar putea fi amplasate peste 500 de saltele. În ceea ce priveşte asigurarea hranei pentru refugiaţi, la nivelul judeţului funcţionează un număr de 10 cantine şcolare, însă acestea nu dispun de resurse financiare. Elevii care mănâncă în astfel de cantine îşi plătesc masa, astfel că pentru eventuale cantităţi de mâncare pentru refugiaţi ar fi nevoie de fonduri speciale, eventual alocate de Guvern.
Pregătiri în sistemul medical
Problema primirii imigranţilor străini în România se pune şi din punctul de vedere al modului în care va fi acordată asistenţa medicală. Astfel, serviciile medicale în sistem de urgenţă, vor fi acordate indiferent dacă aceştia au sau nu statut de asigurat. „Pentru sistemul de urgenţă nu e ceva deosebit, nu se schimbă cu nimic situaţia, fiind un sistem pregătit să primească chiar şi un val de refugiaţi. Şi asta chiar dacă va fi mai greu, oricum este un sistem supraaglomerat mereu”, au precizat surse medicale. Problema apare la restul sistemului medical care şi aşa este slab finanţat şi ar face faţă unui val de refugiaţi doar dacă pentru aceste servicii medicale ar exista un suport financiar din partea statului. „Noi trebuie să tratăm pacienţii indiferent de locul din care vin. Când a mai fost o epidemie sau un anumit tip de afecţiune, am diagnosticat şi am oferit tratament chiar dacă a fost vorba despre imigranţi sau români”, a precizat dr. Irina Teodorescu, purtător de cuvânt al Spitalului de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” Iaşi.
Medicii aduc în discuţie instituirea stării de carantină
Conform medicilor infecţionişti, refugiaţii necesită mai multă atenţie din punct de vedere medical şi ar trebui instituită o carantină, pentru a nu fi afectată toată populaţia. Până la a ajunge la un diagnostic, primul pas ar trebui să fie separarea de restul populaţiei a celor care prezintă simptome. „Se impune vaccinarea obligatorie a acestora, deoarece vorbim despre posibilitatea transmiterii unor boli care nu sunt specifice zonei noastre. Şi pot fi atât boli bacteriene sau virale, care nu sunt ceva neobişnuit, dar şi boli parazitare specifice zonei din care vin ei, pentru care nu ştim în ce măsura sistemul nostru medical este pregătit”, a subliniat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar la Spitalul de Boli Infecţioase.

Citeşte şi: Fisuri la Cetatea de Scaun proaspăt restaurată la Suceava

Grupaj realizat de Lucia HACMAN şi Mădălina OLARIU

O speranţă ar fi în trei cămine de elevi din Iaşi, unde ar putea fi cazaţi refugiaţii, însă doar după ce vor fi reabilitate. „Noi am identificat trei cămine de la fostul liceul Anghel Saligny, la Mecatronică şi la Petru Poni. Sunt cămine cu trei etaje, dar pot fi folosite doar dacă Primăria le va reabilita pentru că nu au mai fost folosite de mul timp. În rest, celelalte cămine pe care le avem sunt pline cu elevi”, a subliniat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general, amintind şi de alte elemente importante – asistenţa socială, psihologică şi teologică. În ceea ce priveşte însă opţiunea căminelor studenţeşti, rectorii celor cinci universităţi de stat din Iaşi explică insuficienţa locurilor chiar şi pentru studenţi.
Andreea IGNEA