Ce s-a ales de industria Vasluiului FOTO

Înainte de Revoluţie, municipiul Vaslui se lăuda cu o zonă industrială unde numai cine nu-şi dorea un loc de muncă, nu lucra * societăţile Moldosin, Mecanica, Hitrom, Vasconstruct, AMC sau Movas absorbeau aproape întreaga forţă de muncă * din păcate, toate fabricile au căzut una câte una, nerezistând valurilor de privatizări * au ajuns în cele din urmă să fie vândute bucată cu bucată, acum doar câinii vagabonzi fiind cei care mai animă zona

Din industria vasluiană nu a rămas mai nimic. Marii coloşi industriali ai căror porţi erau deschise pe vremea lui Nicolae Ceauşescu pentru mii de angajaţi şi autobuzele pline până la refuz de oameni care mergeau la serviciu în Zona Industrială au devenit amintiri. Cumpărate, revândute şi nicicând repornite, toate societăţile au acum doar lacăte ruginite pe uşi, geamuri sparte şi totul distrus în interior.

S-au închis de mult şi odată cu ele au pierit şi locurile de muncă, aducând Vasluiul pe podium în clasamentul judeţelor cu cel mai mare număr de şomeri. Puţine mai sunt societăţile vasluiene care au rezistat valurilor de privatizări. Majoritatea s-au prăbuşit pas cu pas, iar cele care au mai rămas se află într-o luptă continuă pentru supravieţuire.

Clădirile Hitrom au ajuns pietriş pentru drumuri
Fruntaşă cândva în ceea ce priveşte producţia de vată de sticlă şi materiale izolante, Hitrom, societatea care pe vremea lui Ceauşescu ocupa locul al treilea pe ţară şi aducea beneficii Vasluiului prin exporturile pe care le făcea, a ajuns astăzi doar o ruină. Cumpărat de firma daneză transnaţională Rockwool, care era unul din cei mai mari producători de vată minerală din lume, apoi de SC Robinete Industriale Bacău, Hitromul a urmat, încet dar sigur, drumul către faliment.

În perioada în care Hitrom a început să se prăbuşească, la conducere se afla fostul prefect, Dumitru Bălţatu care, nu la mult timp după ce a ajuns în fruntea Prefecturii Vaslui, şi-a pus soţia, pe Aurica Bălţatu, în fruntea fabricii. În timpul mandatului celor doi soţi, falimentul a bătut la poarta fabricii, iar miile de angajaţi s-au văzut nevoiţi să plece fiecare unde a văzut cu ochii. Cât despre clădiri, după ce au fost prădate de hoţii de fier vechi, au fost dărâmate şi ajunse pietriş pentru drumuri. S-a vândut tot ce s-a putut, în locul marelui gigant industrial rămânând o imagine apocaliptică, ca după război, cu ruine, dărmături şi garduri rupte.

Doar clădirile unde erau birourile au rămas în picioare, însă geamurile le-au fost sparte, fiind furat tot ce s-a putut. „Am lucrat aici ca operator chimist. Mă doare sufletul să văd ce a ajuns zona asta, locul în care mi-am petrecut tinereţea. Bine mai era pe vremea aceea. Au distrus tot hoţii ăştia”, a spus Virgil Cătun, fost angajat al fabricii.

Moldosin SA Vaslui, îngropată în datorii de Omar Hayssam
La fel s-a întâmplat şi cu Moldosin SA Vaslui, odinioară un combinat de importanţă naţională. Dacă în trecut la fostul Combinat de Fire Sintetice (CFS) îşi câştigau traiul peste 5.000 de oameni, astăzi nimeni nu mai animă ruinele nici măcar hoţii de fier vechi, pentru că nu mai au ce lua. Din tot ce a fost a rămas doar un morman de moloz. La Moldosin SA Vaslui prin anii ’90 lucrau peste 5.000 de oameni. Câţiva ani mai târziu, însă, avea să dispară, după ce sirianul Omar Hayssam avea s-o bage în afaceri necurate şi s-o îngroape în datorii. Astfel, marele colos industrial Moldosin SA Vaslui, în care comuniştii au investit bani grei, aducând cele mai performante utilaje de la acea vreme, s-a prăbuşit pas cu pas.

Tot ce a făcut Omar Hayssam şi asociaţii săi a fost să îndatoreze combinatul cu sume de miliarde de lei vechi, fapt ce a condus la închiderea societăţii, în anul 2005. După ce a trecut pe la mai mulţi proprietari, Moldosin SA Vaslui a ajuns din nou la stat, fiind lichidată în anul 2007, spre disperarea celor aproximativ 450 de angajaţi de la acel moment care au intrat în şomaj.

Ca Moldosin SA Vaslui sunt multe alte companii care din giganţi industriali cu mii de angajaţi au ajuns ruine. La fel s-a întâmplat şi cu Mecanica Vaslui după privatizare. Din fabrica care producea echipamente pentru industria minieră şi cea agricolă şi în care lucrau peste 6.000 de vasluieni, n-a mai rămas nimic. Acum, fostele hale s-au transformat în adevărate ruine şi adăposturi pentru câinii maidanezi. Tot în această categorie intră şi Movas Vaslui, fabrica ce producea mobilă de calitate superioară atât pentru import, dar mai ales pentru export. Pe vremuri, aici lucrau aproape 2.000 de oameni.

În prezent, în municipiul Vaslui, încearcă să mai supravieţuiască societăţile AMC şi Confecţii, aceasta din urmă fiind una din fabricile la care se înghesuiau să confecţioneze haine italienii de la Faciba, dar şi multe alte firme cunoscute din întreaga lume.


Economia judeţului se mai sprijină la momentul actual pe fabricile mici de confecţii şi pe agricultură, mulţumită omului de afaceri Adrian Porumboiu, dar şi câtorva asociaţii cu acest profil.

Roxana NĂSTASĂ