Cele mai mari minciuni ale demnitarilor

Românii mint aproape zilnic, dar o fac cu atât mai mult de 1 aprilie * de la oameni simpli până la autorităţi, toţi îşi pregătesc cu prisosinţă minciunile gogonate * potrivit psihologilor, ei recurg la minciuni pentru a reda lucrurile într-o formă mult mai frumoasă şi uneori doar pentru a face impresie bună

Românii au simţul umorului şi o imaginaţie destul de bogată, lucru demonstrat în fiecare zi, nu doar când vine vorba de păcălelile sau farsele de 1 aprilie. La Suceava, cea mai gogonată şi des întâlnită minciună pe care o rostogolesc politicienii în spaţiul public se referă la Parcul Şipote, de la poalele Cetăţii de Scaun. Oraşul suferă pentru că duce lipsă de zone de agrement, iar singurul spaţiu care ar putea deveni o oază de relaxare pentru pietoni şi biciclişti ar fi Şipote. Numai că parcul se află în proprietatea Romsilva şi în administrarea Direcţiei Silvice Suceava. Proprietarul nu poate să facă investiţii într-o zonă de agrement mai ales că în documentele de proprietate parcul figurează drept pădure. Soluţia ar fi fost ca zona verde care se întinde pe o suprafaţă de vreo 20 de hectare să treacă în proprietatea Primăriei Suceava. Ei bine, parlamentarii Gheorghe Flutur, Alexandru Băişanu şi primarul Ion Lungu au declarat în 2008 şi 2012 că vor face demersuri pentru a soluţiona această problemă. Până acum nu s-a întâmplat nimic, iar parcul se află tot în administrarea celor de la Romsilva.

Citeşte şi Spitale ocolite de medici

La Bacău, culmea zilei de 1 aprilie a venit chiar din partea primarului, anul trecut. Atunci s-a semnat contractul de execuţie pentru şoseaua de centură. Dragoş Benea, preşedintele CJ posta pe pagina sa oficială de socializare că până pe 10 mai vor începe lucrările. A rămas deocamdată o păcăleală, căci executantul nu s-a apucat nici acum de treabă, deşi nimic nu-l împiedică să-şi onoreze obligaţiile contractuale.

Ce minciuni zic oamenii

Unii cu mai multă imaginaţie, alţii cu mai puţină, toţi îşi pregătesc din timp minciunile pentru 1 aprilie. Acasă, la şcoală, la serviciu, Ziua Păcălelii stârneşte amuzamentul. Pietreanul Alexandru Toncu spune că şi acum începe să râdă când se întâlneşte cu una dintre prietenele sale, pe care a păcălit-o cu ani în urmă. „Lucrează la un ziar local, la tehnoredactat anunţuri. În grupul nostru de prieteni tot glumeam când vorbeam cu ea despre serviciu şi o întrebam dacă este atentă la ceea ce scrie. Normal că ne asigura întotdeauna că este. În anul respectiv, pisica ei tocmai făcuse pui înainte de 1 aprilie, aşa că am fost cu încă un prieten şi am dat anunţ că vindem pui de pisică şi am lăsat numărul de telefon al prietenei la datele de contact, cea care tehnoredacta anunţurile. Nu şi-a dat seama că numărul ei, pentru că devenise un automatism, iar, de a doua zi, a început să-i sune telefonul...”, râde Alexandru Toncu.

Celebrarea Zilei Păcălelilor îşi are originile în Franţa, în secolul al XVI-lea, când a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a răspândit încet, iar cei care continuau să sărbătorească anul nou de 1 aprilie erau consideraţi „păcăliţi de 1 aprilie”.

Grupaj coordonat de Roxana NĂSTASĂ

În Marea Britanie, cel păcălit este numit „noddy” şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, i se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie), prima pasăre care vesteşte primăvara.