Centrul istoric al Iaşului rămâne îngropat de nepăsare

Vestigiile medievale de la Cub, de pe b-dul Ştefan cel Mare, au fost pe rând, locul predilect pentru înfăptuirea de crime, întâlniri ale sataniştilor, veceu public şi loc de evaziune fiscală * în timp ce toate aceste grozăvii s-au întâmplat şi încă se mai petrec la doi paşi de Catedrala Mitropolitană, şefii Primăriei învăluie zona într-un staniolul mincinos al promisiunilor, dându-le vestigiilor diferite destinaţii culturale

În cursul anului trecut, municipalitatea ieşeană încerca să-şi facă o idee despre ce ar putea să realizeze în ruinele de la Cubul metalic de pe b-dul Ştefan cel Mare, unele dintre cele mai vechi mărturii cu privire la istoria oraşului, după ce mai mulţi „experţi” s-au tot depăşit de-a lungul timpului cu sugestii care mai de care mai bombastice, pe care le-au expus chiar în pragul unor termene.

Cum concreteţea faptelor nu s-a lipit defel de spoiala vorbelor, aceştia au externalizat „serviciul de idei bune” contra sumei de 5.000 de lei, sub forma unui concurs de soluţii privind reabilitarea vestigiilor arheologice de pe B-dul Ştefan cel Mare, prin valorificarea urbanistică a acestora. La întrebarea, „cum ar trebui să arate centrul Iaşului în zona de vestigii?”, au încercat să răspundă patru arhitecţi şi firme specializate, premiul fiind împărţit între arhitectul Adriana Mihaela Ghiorghiescu şi asocierea RDA. „Ideile acestor arhitecţi vor face obiectul, într-o perioadă ulterioară, al dezvoltării unor studii pe Bulevardul Ştefan cel Mare. Plecând de la aceste idei, va trebui mai departe să apară un masterplan, studii de fezabilitate şi proiecte tehnice care pot să valorifice ce au creat aceşti arhitecţi”, a spus viceprimarul Mihai Chirica.

Planuri medievale pentru salvarea unor ruine contemporane
Potrivit arhitectului şef al municipiului, Tudor Vericeanu, şeful Instituţiei Arhitectului Şef, adoptarea unei soluţii urbanistice în zona vestigiilor este dificilă din cauza faptului că nu există planurile vechi ale construcţiilor. „Cubul, care iniţial a avut rol de luminator al vestigiilor arheologice aflate sub dala spaţiului public, poate fi înlocuit cu orice alt tip de amenajare, dar cu păstrarea funcţiunii de luminator. O problemă ar fi aceea că nu dispunem de planurile vechi ale zonei studiate”, a spus Vericeanu. Practic, în opinia arhitectului, o abordare urbanistică vestigiilor de pe fosta Uliţă Mare a Iaşului, principală arteră de circulaţie a oraşului începând din epoca medievală, este sortită eşecului deoarece nu există proiectele vechilor construcţii medievale, de parcă cineva le-ar vrea refăcute după planurile iniţiale.

„Când vor înţelege atât autorităţile, cât şi dezvoltatorii, că aceasta este istoria vizibilă a oraşului? Este unică, dacă o aruncăm la gunoi sau o ascundem sub preş nu vom mai avea alta! Turiştii vin să vadă istorie, mărturii ale trecutului, nu îi interesează blocurile şi betoanele! Turiştii aduc venituri, prin prezenţa lor contribuie la crearea indirectă de locuri de muncă, iar ceea ce le putem arăta se află, în parte, la suprafaţă (bisericile, mănăstirile, casele vechi), dar şi în subteran, prin fundaţiile Iaşului medieval. Oraşe precum Roma sau Paris au fost ridicate tot pe fundaţii antice sau medievale, însă asta nu i-a împedicat pe contemporani să încerce să conserve sau să restaureze cât au putut atunci când au găsit lucruri de valoare”, a spus prof. univ. Laurenţiu Radvan, doctor în istorie urbană în cadrul universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.

Fondurile UE - unica soluţie pentru salvarea vestigiilor româneşti
Poziţia Primăriei Iaşi vine şi de astă dată foarte împăciuitoare cu viitorul, dar la fel de incertă cu rămăşiţele de istorie ale trecutului. „În urma concursului de soluţii au fost declarate câştigătoare două soluţii propuse de arhitecţii din Iaşi. Practic, se doreşte continuarea proiectului de modernizare a zonei centrale şi, în acelaşi timp, de reabilitare a zonei de vestigii de la Cub. Mai mult, prin cele două soluţii dorim să schimbăm din punct de vedere urbanistic imaginea zonei şi să scoatem în evidenţă şi ruinele de sub Cub, astfel încât, prin această nouă imagine să dăm o nouă anvergură zonei centrale a oraşului. Cele două soluţii vor fi îmbinate şi vor face parte dintr-un proiect care va fi depus pe fonduri europene, odată ce ghidul solicitantului va fi publicat”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. Nelu PĂUNESCU

* * *
„Turiştii vin să vadă istorie, mărturii ale trecutului, nu îi interesează blocurile şi betoanele!” - prof. univ. Laurenţiu Radvan, doctor în istorie urbană în cadrul universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi