Centura Sucevei este de două ori mai scumpă decât cea a Bacăului

Preşedintele Consiliului Judeţean este deranjat de valoarea mare a lucrărilor de la ruta ocolitoare de la Şcheia *centura are o singură bandă de mers, iar lucrările se fac cu 6 milioane de euro pe kilometru * cea de la Bacău are două benzi şi costă numai 3 milioane de euro pe kilometru * în 2012, şeful CJ Suceava a constatat că la un grad fizic de execuţie de circa 76%, valoarea lucrărilor a fost încărcată cu aproximativ 62%, ajungând de la 220 de milioane de lei la 370 de milioane de lei * Cătălin Nechifor transmite că inelul ocolitor Cumpărătura-Ipoteşti-Salcea nu mai este de actualitate, exprimându-şi speranţa că afacerea cu terenurile expropriate pentru centura de la Şcheia va ieşi la lumină

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, reclamă valoarea mare la care au fost licitate şi atribuite lucrările de amenajare a centurii de ocolire a municipiului Suceava. El a reliefat că la amenajarea similară din municipiul Bacău, cu un număr dublu de benzi de circulaţie, lucrările s-au adjudecat la o valoare de 3 milioane de euro pe kilometru, în timp în Suceava procedura s-a închis la o valoare de execuţie de 6 milioane de euro pe kilometru. „Actuala centură - care a fost proiectată în 2007 şi intrată în execuţie în 2008, cu o firmă al cărei acţionariat este acum puţin cu probleme legate exproprierile care au fost în mandatul PDL -, are un cost extraordinar de mare, de 6 milioane de euro pe kilometru, fiind vorba doar despre un drum naţional cu o singură bandă de mers pe sens. La Bacău se fac două benzi pe sens, cu numai 3 milioane de euro pe kilometru”, susţine Nechifor.
Şeful CJ a ţinut să evidenţieze că intervenţiile de la actuala rută de ocolire a reşedinţei de judeţ nu sunt în aria de responsabilitate a Consiliul Judeţean sau a Primăriei municipiului Suceava, ci a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi că după rezilierea contractului cu fost executant, lucrările vor continua.
„Sigur, ne-am dori cu toţii ca să meargă mai repede, însă cred că lucrurile s-au rezolvat, mai ales după ce contractul iniţial s-a reziliat. Am sentimentul că firma respectivă - cu aceşti oameni care erau mai degrabă ocupaţi cu exproprieri - nu prea avea chef să lucreze la Suceava”, subliniază şeful administraţiei judeţene.
Povestea centurii de la Şcheia
Execuţia la prima rută ocolitoare a municipiului Suceava a demarat efectiv în 2009, constructorul fiind firma SCCF Group Colas Iaşi, iar beneficiarul, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Valoarea iniţială a proiectului era de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. În urmă cu 3 ani, Ioan Cătălin Nechifor, preciza că dacă în anul 2007, prin Hotărâre de Guvern, atunci când s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, valoarea investiţiei era de 220 de milioane de lei, ulterior, începând cu 2008, când a demarat lucrarea, la un grad fizic de execuţie de circa 76% creşterea valorică a acesteia a fost de aproximativ 62%, ajungând la de 370 de milioane de lei.
Ioan Cătălin Nechifor a făcut referire şi la cel de al doilea inel ocolitor al municipiului Suceava, pe relaţia Cumpărătura-Ipoteşti-Salcea, a cărei execuţie conducerea noului PNL, prin vocea fostului lider PDL, Ioan Bălan, se angajează că o va materializa în momentul când va ajunge la putere.
Şeful administrativului judeţean sucevean a punctat că varianta în cauză nu mai este de actualitate deoarece în masterplanul de transport aprobat de Comisia Europeană, judeţul Suceava este prins cu drumul expres Paşcani-Dolhasca-Vereşti-Suceava-Siret, „care asigură ocolirea Sucevei exact în zona în care făcea vorbire PDL şi nu mai este nevoie de altceva, acest document programatic fiind bătut în cuie”. „Chestiunea cu centura ocolitoare pe partea de sud-est a Sucevei este rezolvată deja de către Guvernul actual, sigur, în fază de proiect, urmând a vedea cine va executa această lucrare importantă. Cei care au terenuri acolo e bine să cultive porumb, sfeclă şi altceva, pentru că nu va mai fi această formulă a centurii. Mă refer la cei care au terenuri similare celor de pe centura actuală, în zona Şcheia, inclusiv la acea denumită afacere Şcheia, care sper că, într-o bună zi, va ieşi la lumină”, a conchis preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Citeşte şi: Grajd pe post de şcoală la Țâmpoceni

Lidia DIACONU

Varianta de ocolire are, potrivit proiectului iniţial, o lungime de 13,2 km. Scopul ei este să preia traficul de pe DE 85 pe traseul Moara-Şcheia-Mihoveni-Pătrăuţi-Siret, precum şi cel de pe DN 576, dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina.