Cine plăteşte oalele sparte în dosarul Dexia?

Finanţiştii au vorbit despre nereguli privind folosirea creditului Dexia, cu o pagubă de 1,9 milioane de lei * şefii municipalităţii au atacat în instanţă concluziile lor, dar au pierdut pe toată linia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat un verdict care ar putea lovi serios în puşculiţa Primăriei Iaşi, în procesul creditului Dexia. Încă din 2012, şefii Primăriei au contestat raportul finanţiştilor privind folosirea creditului Dexia. Finanţiştii au vorbit despre nereguli de circa 1,910 milioane de lei, la care s-au calculat dobânzi de 481.961 de lei, după ce au fost sesizaţi de fostul prefect Dragomir Tomaşeschi şi de fostul deputat Nicuşor Păduraru. „În urma acestor reclamaţii, ministrul Ialomiţeanu a trimis doi inspectori aici, cu misiune politică, pentru a găsi orice în acel contract cu Dexia şi după ce inspectorii au întocmit un raport preliminar, în loc să îl arate primarului, au fugit rapid cu el la Prefectură, la Tomaşeschi, Păduraru şi Ionescu, cel care a contestat toate investiţiile din Iaşi, inclusiv Palasul. Această tripletă a trimis raportul la DNA Iaşi şi DNA Bucureşti, dosarul fiind instrumentat de numai puţin de 4 procurori care au susţinut că nu s-au constatat prejudicii sau alte fapte de natură penală”, a susţinut ieri primarul Gheorghe Nichita.
Cum s-au desfăşurat ostilităţile în instanţă
Inspectorii au vizat contractul cu firma RJR International, care a întocmit proiectele tehnice pentru prima etapă a asfaltării străzilor. Ei au reproşat faptul că acesta s-a prelungit, după ce firma nu s-a încadrat în termenul fixat. De asemenea, finanţiştii au susţinut că s-au făcut decontări pentru organizarea de şantier la pasajul subteran de la Hala Centrală, linii de tramvai şi locuinţe sociale, fără a exista documente justificative.
Primăria a încercat să-i convingă pe judecători că nu era aşa: „Decontările s-au făcut în conformitate cu clauzele şi cu documentele care fac parte din contract. În mod nelegal organul de control a făcut aplicarea actelor normative care nu sunt incidente în cauză. În ce priveşte penalizările calculate pentru nefinalizarea în termen a lucrărilor de către RJR International, considerăm că organul de control a aplicat prevederile contractului în mod subiectiv, înlăturând în mod neîntemeiat aspectele avute în vedere de părţi ce au avut drept consecinţă prelungirea duratei contractului”.
După doi ani de procese şi nenumărate expertize, judecătorii ieşeni au anulat parţial procesul verbal, în ce priveşte despăgubirile şi dobânzile. Finanţiştii au făcut însă recurs, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ICCJ a admis recursul şi a respins în totalitate acţiunea municipalităţii.
Două căi de scăpare?
Primarul Gheorghe Nichita susţine însă că mai sunt două căi extraordinare de atac, contestaţia în anulare şi revizuirea: „Vom respecta decizia instanţei şi mergem pe firul recuperării sumelor de bani constatate de către inspectorii de la Finanţele Publice. Tot ce se judecă este de natură civilă, nu penală, pentru că Primăria a câştigat la Curtea de Apel Iaşi, apoi aceste contracte au fost verificate de către Curtea de Conturi şi am primit şi descărcare de gestiune”. Trebuie menţionat însă că în aceste două căi de atac, victoria este mai puţin probabilă, condiţiile impuse de lege fiind foarte drastice.
Serviciul juridic al Primăriei, oaia neagră
Legea a căpătat conotaţii diferite, în funcţie de instituţiile care au interpretat-o. „Litigiul între noi şi cei doi inspectori de la ANAF stă în faptul că ei spun că plata organizării de şantier nu ar trebui să fie făcută procentual, conform ofertelor făcute de către constructori, ci să fie făcută efectiv din situaţia de lucrări. Or, din câte ştim că se aplică în România, procedura aprobată inclusiv de Curtea de Conturi este pe procent din valoarea investiţiei care să fie pentru organizare de şantier. Mai mult, au aplicat nişte penalităţi de întârziere proiectanţilor care trebuiau să depună documentaţie într-un termen anume. Toate aceste lucruri au dus mai departe către o sumă care acum trebuie să fie luată de la fiecare constructor”, a mai spus primarul Nichita.
Peste viciile legale sau de interpretare, primarul susţine că vinovat pentru decizia ICCJ este chiar Serviciul Juridic, care nu a ştiut să colaboreze cu avocatul astfel încât să-l înştiinţeze asupra datei procesului şi să participe, în lipsa acestuia, la proces: „Era un termen final şi, dacă mergeau, aveau toate argumentele şi expertizele pe care le puteau prezenta în faţa judecătorului. Prin neparticipare, lucrurile nu au fost judecate în acelaşi fel cum a fost la Curtea de Apel Iaşi. Vom urma procedura legală şi vom recupera sumele de la constructori, pentru că avem garanţiile din acele contracte şi acestea acoperă foarte mult din valoare. În ce priveşte acei constructori aflaţi în stare de faliment, noi am fost prevăzători şi ne-am înscris la masa credală din timp”.
Fostul prefect ameninţă
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-a făcut pe duşmanii istorici ai lui Nichita să jubileze, iar până la ameninţări voalate nu a fost însă decât un pas. Astfel, fostul prefect Dragomir Tomaşeschi a afirmat că vor apărea cât de curând dezvăluiri cu privire la „Afacerea Dexia”: „Astăzi, longevivul primar al Iaşi a fost pentru prima dată pus cu botul pe labe. Reamintesc că, în anul 2010, pe când eram prefect, am primit un set de sesizări ale ieşenilor, privind calitatea asfaltărilor din oraş. Ce am făcut? Am prelevat carote de pe drumurile proaspăt asfaltate, care au demonstrat cum lucrările plătite din creditul Dexia erau jefuite cu o nesimţire nichitiană. Am văzut pentru ce se împrumutaseră 50 de milioane de euro, urmând să se returneze 80 de milioane, datorită unei dobânzi aberante, până în anul 2031”. Nelu PĂUNESCU, Ştefana CZELLER

 

200 MILIOANE LEI

Este valoarea creditului de la Dexia, din care numai pe asfaltarea străzilor s-au cheltuit 100 de milioane de lei. Practic, câte 4 milioane de lei pe un singur procent din totalul de străzi asfaltate, în condiţiile în care 75% dintre străzile existente în Iaşi au rămas îmbrăcate cu acelaşi asfalt de dinainte de 89, printre care, bulevardul Metalurgiei, splaiurile Bahluiului sau Aurel Vlaicu. Din cele aproximativ 740 de artere din municipiu, 128 au fost sau vor fi modernizate cu bani din creditul Dexia. Inspectorii Fisculuiau reclamat însă nereguli la contracte precum asfaltarea de străzi, lucrările de la pasajul Hala Centrală sau modernizarea liniei de tramvai din Tătăraşi.

Banii au fost împărţiţi de Euroconstruct Group, Citadin şi Compania Feroviară Câmpulung Moldovenesc, urmând ca ieşenii să ramburseze în aproape 20 de ani creditul contractat în 2007 de municipalitate.