Cireşarii din Comarna FOTO

În comuna Comarna din judeţul Iaşi, peste 100 de tone de cireşe se strică în livezi deoarece nu există piaţă de producţie * preţul pe kilogram a ajuns la un prag derizoriu, de un leu * exporturile s-au sistat din cauza faptului că marile pieţe de desfacere din afara ţării se confruntă cu o producţie internă ce depăşeşte consumul * producătorii ieşeni susţin că, în lipsa unei pieţe de desfacere şi a unor depozite de fructe şi legume, vor folosi cireşele la ţuică sau vor fi lăsate ca hrană pentru grauri

În comuna Comarna, oamenii au oprit culesul cireşelor şi aşteaptă să se elibereze piaţa, poate – poate vor reuşi să obţină un preţ mai bun pentru marfă sau îşi vor putea vinde marfa fără imixtiunea speculanţilor. Viceprimarul comunei, Constantin Grădinaru, proprietar la rândul său a unei livezi de cireşi, susţine că în acest an, piaţa externă a fost sistată din cauza supraporducţiei înregistrate în acele ţări către care se îndrepta o parte din cireşele de Comarna. Peste această situaţie, nici măcar la nivel local sau judeţean nu se întrevede vreo posibilitate de asociere pron care şi-ar putea valorifica producţia.

„Chiar şi un producător de dulceţuri sau compoturi ar fi bine venit, pentru a-i da icreşele. Sunt ceva colaborări, dar anul acesta, fiind producţie maximă în toate zonele, a fost mai greu deoarece firmele şi-au făcut plafonul de achiziţii şi au sistat orice cumpărare. În anii precedenţi am avut export cu Rusia, dar anul acesta nu a mai venit nimeni şi nu am avut nimic la export, cu excepţia Italiei, dar foarte puţin faţă de ceilalţi ani”, a spus Constantin Grădinaru.

100 de tone de cireşe se vor strica în copaci

În anul 2015, soiurile de cireşe de Comarna, „coada scurtă” şi „10 mai”, după data la care acestea sunt bune de cules, nu mai au căutare. De la 5 lei, preţul cu care au fost scoase cireşele pe piaţă în acest an, acum s-a ajuns la preţul de un leu pe kilogram şi lumea este nemulţumită că nu poate obţine un preţ mai bun. Paradoxul facă că în acest an, la Comarna, Dumnezeu chiar a pus în traistă, de producătorii nu pot să valorifice câtă producţie le-a dat Dumnezeu. Aşa se face că oamenii aşteaptă o minune care să le aducă o linie de desfacere, astfel încît să ajungă undeva munca lor, spre consum, numai să nu se strice în copaci.

„Producţia anul acesta a fost una foarte bună, foarte ridicată, dar la noi, livezile sunt în declin din cauza faptului că sute de hectare de livezi nu au trecut prin procesul de reconversie, nu s-au înlocuit copacii. Dacă după 1990 făceam şi o mie de tone de cireşe pe an, acum a scăzut producţia la 300- 400 de tone, din care există posibilitatea ca 100 de tone de rod să rămână pe pomi din cauza lipsei pieţei de desfacere”, a spus producătorul ieşean. Din cauza acestei situaţii, oamenii reuşesc azi să trăiască în comuniune chiar cu dăunătorii şi prădătorii livezilor, cu graurii cărora oamenii nu le mai strică cuiburile pentru că, de, sunt cireşe pentru toată lumea. „Exceptând această situaţie punctuală ce ţine de sistarea pieţei externe, cred că vânzările ar merge foarte bine dacă şi cetăţeanul ar pune calitatea I în ladă. Mergând către piaţă cu marfă de calitate, întăreşti piaţa, întăreşti vânzările. Nu vor mai fi vânzări foarte mari în centrele comerciale. Ce se vede pe piaţă ca preţuri mari, la această situaţie se ajunge din cauza faptului că cetăţenul dă cu un preţ, cireaşa se mişcă prin 2-3 mâini până la tarabă şi ajunge la consumator cu un preţ şi de 7 ori mai mare. Un depozit en-gros, o fabrică de dulceţuri sau compoturi, ar merge pentru a putea să ne ducem fructele peste hotare. Atragerea de fonduri europene este un pas foarte mare şi trebuie întreprinzătorul să se gândească ca la ceva de durată, dar dacă noi lucrăm pe preţuri mici, efectiv nu reuşeşti să te gândeşti că poţi să faci şi industrie. Dacă ar fi câştig, poate că s-ar fi făcut şi o asociere cu producători, dar nici asocierile nu funcţionează”, a spus viceprimarul. .

Mafia pieţelor din Iaşi omoară un brand al judeţului

La Comarna, din cele 4700 de hectare de pământ câte are comuna, 20% e cultivat cu livezi de cireşi şi vişini. Vestitele cireşe de Comarna au fost însămânţate în pământul roditor dintre pădurile seculare ale comunei în anul 1968, sub supravegherea unui mare specialist, decedat între timp, inginerul Mircea Chiorpec. „Tot mai bine era la colectiv. Aveai normă şi nu te fura nimeni. Tot ce se culegea se ducea la magazie iar apoi lua drumul aprozarelor din Iaşi. Apoi, veneau tiruri întregi ca să încarce cireşe de la Comarna, pentru export”, ne spune moş Mihai Zmeu, pe care soţia, Valentina, îl dezmiardă bând cu „omul ei” şi nu scapă nici un moment să ni-l aducă în discuţie. „A fost şef de echipă, aici la colectiv, la livadă, până la Revoluţie. Se ocupa de cât se strângea, de cum se prezentau utilajele, de foile de pontaj care ajungeau la socotitor, sau economist cu i s-a mai spune”, îşi prezintă tuşa Valentina, „marfa” pe care o ţine pe stoc de mai bine de 4 decenii. Trecuţi de 70 de ani, soţii Zmeu, cu buzunarele pline de pastile, dar încărcaţi de energia pe care le-o dă pământul, îşi cultivă singuri cele câteva zeci de hectare de livezi de cireşi şi vişini.

„Vin bişniţari de ăştia şi dau un leu pe kilă. Ce fac eu cu un leu kila? Tremur de muncă şi cu pastile şi urc aşa în copaci. Pastele beau câte 10 pe zi. Dacă nu mai este nimeni din alte părţi, cum veneau odată, singura soluţie a rămas piaţa, dar şi acolo e o mafie, aşa că le punem la ţuică, da şi băutura aia trebuie să aibă dulceaţă, da de unde zahăr? Mai vin şi mistreţii şi dau cu râtul după ce ai semănat şi scot seminţele şi tre să pui altele...Cât dai pe ziua de muncă că vin şi eu, poate aşa îs mai câştigată?”, îl întreabă femeie, în glumă pe vicele Grădinaru. La rândul său, ginerele femeii arată cu mâna către copacii plini de rod şi suduie la adresa mafioţilor din pieţele ieşene.

„La piaţă, şeful pieţei ia apărarea speculanţilor că „nu e bine dom le să vă băgăm pe voi la tarabe pentru că ei, (n.r. speculanţii), sunt aici tot timpul anului şi plătesc”. Ei, decât să fim bătaia de joc a speculanţilor şi a celor de la Direcţia Pieţe, ne-am luat marfa, am venit cu cireşele acasă şi le-am pus la ţuică. Cireaşa rămâne pe copac la banii ăştia.. Anul ăsta am investit vreo 6 mii de lei şi am scos numai 4 mii de lei”, a spus acesta. În supermarketuri, un kilogram de cireşe, inferioare celor de Comarna, costă 8 lei, în pieţele din Capitală ajunge la 12 lei iar în vest, respectiv în pieţele din Timişoara, un kilogram de cireşe ajunge şi la 20 de lei. La Comarna, un kilogram din cele mai aromate cireşe ale ţării se vinde cu un leu kilogramul. „Ce dă Domnu, tot e bun. Păcat că ţara asta e bogată, da e mulţi hoţi în ea. ”, concluzionează amar, Valentina Zmeu. Nelu PĂUNESCU

În supermarketuri, un kilogram de cireşe, inferioare celor de Comarna, costă 8 lei, în pieţele din Capitală ajunge la 12 lei iar în vest, respectiv în pieţele din Timişoara, un kilogram de cireşe ajunge şi la 20 de lei. La Comarna, un kilogram din cele mai aromate cireşe ale ţării se vinde cu un leu kilogramul