Comisarul Corina Creţu cere verificări în cazul Mestecăniş

Scandalul gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş a ajuns până la Comisia Europeană * comisarul Corina Creţu i-a cerut ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, să facă lumină în acest caz * oficialul de la Bruxelles vrea să afle dacă depozitul de deşeuri de pe masivul Giumalău este construit cu respectarea legii şi dacă pune în pericol peisajul alpin

Scandalul legat de amenajarea rampei de gunoi din Pasul Mestecăniş a trecut de graniţele ţării. Zarva făcut de oamenii supăraţi că deşeurile vor fi aruncate la mai puţin de 1.000 de metri de casele lor a ajuns până la Bruxelles. Comisarul european Corina Creţu i-a cerut ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, să facă lumină în acest caz.
Ministrul Mediului a fost prezent la Suceava, în urmă cu două săptămâni. Atunci, a purtat discuţii cu prefectul Constantin Harasim şi cu Adriana Iordache, şefa Gărzii de Mediu, precum şi cu Vasile Oşean, directorul Agenţiei de Mediu, chiar pe tema gropii de gunoi de pe Mestecăniş. În urma dezbaterilor, Graţiela Gavrilescu a anunţat că, în conformitate cu legislaţia actuala, după finalizarea investiţiei, depozitul ecologic de pe Mestecăniş nu va putea fi autorizat. Motivul? Se află la mai puţin de 1.000 de metri de casele localnicilor. Autorităţile locale susţin însă că atunci când a fost aprobată construcţia gropii de gunoi, legislaţia de mediu era mai permisivă.

Citeşte şi: Blestemul gropii de gunoi de la Mestecăniş

Investiţie uriaşă şi necesară
Depozitul ecologic pentru deşeuri de pe Mestecăniş a fost executat în proporţie de aproape 50%. Groapa de gunoi face parte dintr-un mare proiect pe care-l implementează Consiliul Judeţean cu fonduri europene şi care se numeşte Sistemul de Management Integrat de Deşeuri (SMID). Proiectul mai cuprinde construcţia unei alte gropi de depozitare a deşeurilor în localitatea Moara, construcţia a peste 1.000 de platforme de depozitare temporară în tot judeţul, precum şi închiderea vechilor gropi de gunoi, care nu sunt la standarde europene. Valoarea investiţiei este de 60 de milioane de euro, cât jumătate din bugetul judeţului pe un an de zile. Dacă în urma verificărilor pe care le vor face structurile din subordinea Ministerului Mediului se vor găsi nereguli, Comisia Europeană ar putea să le ceară sucevenilor banii înapoi. „Dacă s-ar sista construcţia, există riscul ca judeţul Suceava să returneze banii cheltuiţi până acum, pentru implementarea proiectului de management integrat al deşeurilor. 60 de milioane de euro. Să vedem de unde scoate judeţul banii care s-au cheltuit, pentru că lucrări s-au făcut”, a declarat Iluţă Cocriş, directorul adjunct al Agenţiei de Protecţie a Mediului. La şedinţa Colegiului Prefectural de săptămâna trecută, Cocriş a spus că SMID a fost implementat cu respectarea legii. Comisarul Corina Creţu are o altă părere. „Îmi exprim îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin”, se arată în adresa trimisă ministrului Mediului şi în urma căreia aşteaptă clarificări.
Oana ŞLEMCO

„V-aş fi recunoscătoare dacă aţi cere serviciilor dumneavoastră să analizeze modul în care acest proiect respectă legislaţia de mediu şi, în special, normele privind protecţia peisajelor şi dacă mă veţi informa cu privire la rezultatele acestei analize” -- scrisoarea semnată de comisarul european pe Politică Regională, Corina Creţu