Creşte numărul de cazuri de violenţă intrafamilială în Vaslui

Centrele care adăpostesc astfel de victime sunt pline ochi * ordinele de restricţie date de poliţişti nu reuşesc să îi potolească pe agresori

În ultima perioadă în judeţul Vaslui au fost înregistate tot mai multe cazuri de violenţă intrafamilială. Victime au fost în special copii şi femeile. Ionel Armeanu Ştefănică, directorul geneneral al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Vaslui (DGASPC) ne-a spus că în multe astfel de situaţii, chiar dacă se dau ordine de restricţie de către poliţişti şi agresorul nu are voie să se atingă de victime, acestea nu sunt respectate. „Noi avem zilnic din partea unor persoane apeluri că au fost victime ale agresiunilor, violenţa în familie a ajuns la ordinea zilei. Este un paradox ce se întâmplă în cele mai multe cazuri. Soţul agresiv scoate în miez de noapte în pumni din locuinţă soţia şi copiii, aceştia încearcă să se adăpostească pe unde pot, vin de obicei şi la noi în centre, iar el, agresorul rămâne bine merci în casă. Reuşim apoi să readucem familia în locuinţă, se dau ordine de restricţie să nu mai fie agresaţi, dar nu se respectă. Sunt nişte hotărâri judecătoreşti de care nu se ţine cont şi nu putem să punem câte un poliţist la fiecare uşă”, a spus Ionel Armeanu Ştefănică.
Front comun – DGASPC şi Poliţia
Pentru a stopa acest fenomen, la nivelul judeţului Vaslui se desfăşoară o campanie de conştientizare şi informare. DGASPC și Inspectoratul de Poliție a Județului consideră importantă depășirea barierelor sociale, scăderea gradului de toleranță și combaterea stereotipiilor și miturilor asupra fenomenului de violență în familie, care promovează ideea că acest gen de incidente trebuie să rămână secrete, ascunse, în vederea păstrării unei imagini pozitive a familiei. Mituri precum „violența în relațiile de cuplu se întâmplă numai o singură dată”, „violența emoțională este mai puțin gravă decât cea fizică”, „nimeni nu mă poate ajuta sau salva”, „copilul trebuie să știe de frică”, „copilul trebuie să facă ceea ce îi spun părinții”, „fetele sunt agresate sexual pentru că sunt provocatoare”, trebuie dezmințite la nivel social printr-o argumentare clară și oferirea de alternative viabile. Victimele violenței în familie au tendința de a justifica comportamentul agresorului, dezvoltând la nivel psihic diverse mecanisme de apărare menite spre a face față realității. Este deseori prezentă autoculpabilizarea, majoritatea victemelor consumându-și energia în direcția „împăcării”, „neprovocării agresorului”.
„Dorim creșterea nivelului de conștientizare a opiniei publice asupra consecințelor grave și pe termen lung a violenței asupra membrilor familiei. Aceștia din urmă dezvoltă o serie de simptome afective, fiziologice și comportamentale care depășesc nivelul de funcționare normală. S-a observat faptul că femeile victime ale violenței în familie manifestă un model simptomatologic, cunoscut sub numele de sindromul femeii bătute, un sindrom post-traumatic ce include elemente de anxietate și tulburări afective, distorsiuni cognitive și pierderi de memorie, reexperimentarea evenimentelor traumatice, dificultăți de relaționare interpersonală și de adaptare socială. Capacitatea de reziliență la mediu este scăzută, situația este asimilată ca fiind necontrolabilă, persoana adoptând o reactie pasivă, de neajutorare”, a spus Irina Câmpeanu, purtător de cuvânt la DGASPC.
62 de persoane consiliate
În decursul acestui an, la nivelul DGASPC s-au acordat servicii de găzduire, consiliere și sprijin pentru un număr de 62 de persoane, respectiv 27 de mame-victime directe ale violenței intrafamiliale și 35 de copii-victime indirecte ale aceleiași forme de violență. Tot în perioada de referință, anul 2014, în județul Vaslui, au fost evaluați 38 de copii victime ale abuzului fizic, din care 28 au rămas în familia naturală, fiind incluși într-un program de monitorizare, iar pentru 10 s-a impus separarea de familie și instituirea unei măsuri de protecție specială.
Simona POP

„Cred că trebuie luate măsuri mult mai dure, dar nu sub formă de amenzi, pentru că de cele mai multe ori acestea sunt plătite tot din bugetul familiei. Munca în folosul comunităţii şi educaţia cred că ar da mai multe roade” - Ionel Armeanu Ştefănică, directorul geneneral DGASPC