Dispare centrul comercial al Iaşului?

Clădirile cu bulină şi legea privind interzicerea activităţilor comerciale în aceste imobile ar putea închide comerţul din zona centrală a Iaşului * în această situaţie se află peste 400 de imobile * s-ar putea închide toate spaţiile comerciale de pe Cuza Vodă, Hotelul Continental, Palatul Braunstein, magazinele de la parterul blocului 1001 Articole din Podul Roş, blocul Gulliver, blocul Carmen de pe Independenţei, blocul RC Star sau blocurile din Piaţa Unirii spre b-dul Independenţei * dacă legea se va aplica în litera ei, zona centrală a Iaşului ar deveni pustie

 Ce nu au putut închide controalele ISU ar putea să facă în perioada imediat următoare, legea privind interzicerea desfaşurării de activităţi în spaţiile comerciale situate în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea clădirilor. În ce priveşte lămurirea acestei situaţii care frământă comercianţii din Iaşi care desfăşoară activităţi economice în astfel de clădiri, drumul spre adevăr a fost mai lung decât ne-am aşteptat. Prima persoană contactată în demersul nostru a fost Dragoş Huţanu, şeful Biroului de Protecţie Civilă din cadrul Primăriei Iaşi, cel care gestionează problema acestor clădiri şi care ne-ar fi putut ajuta să găsim corespondentul în fizic al lor, cât şi o lămurire suplimentară. “Cel mai bine, faceţi o adresă către Serviciul de Urbanism de la noi, că ei au postat pe site această listă. Ei poate au cunoştinţă care sunt aceste clădiri, pentru că ei emit certificate de urbanism. Eu atât ştiu, că clădirea cutare are bulină, dar nu ştiu ce funcţionează acolo. Mie nu-mi intră în atribuţii. A apărut legea, fiecare ştie ce are de făcut”, a spus şeful Biroului Protecţia Civilă. La rândul ei, Ana Maria Târziu, arhitectul şef al Iaşului, a negat faptul că ar fi întocmit vreo astfel de listă, neavând datele tehnice ale clădirilor, sugerând că Direcţia Tehnică este cea care s-a ocupat de identificarea, expertizarea şi încadrarea clădirilor din Iaşi în diferite grade de risc seismic.

Lista clădirilor din centrul Iaşului care ar urma să fie închise

Potrivit listei cu imobilele din Iaşi care prezintă risc seismic, reactualizată în cursul acestui an, prin expertizarea unui nou lot de clădiri de pe strada Cuza Vodă, în Iaşi sunt peste 400 de imobile care prezintă diverse grade de risc seismic. Potrivit acestei liste, la ora actuală, în municipiul Iaşi sunt 408 imobile cu risc seismic, care au fost expertizate în anii 1992, 1993, 1994, 1995-1999, 2000, 2001, 2010, 2013 şi 2015. Mare parte dintre aceste clădiri sunt situate în centrul Iaşului – Piaţa Unirii, str. Cuza Vodă sau str. Vasile Alecsandri, în Tărăraşi – str. Vasile Lupu şi Stejar, pe Splai Bahlui, Şos. Naţională, b-dul Socola, str. Republicii, b-dul Primăverii, str. Păcurari, str. Nicolina, str. Codrescu, str. Ciurchi, b-dul Tudor Vladmirescu, Aleea Rozelor, str. Decebal şi b-dul Carol. Dintre clădirile sau blocurile la parterul cărora se desfăşoară activităţi comerciale ce intră sub incidenţa acestei noi legii se numără clădirea FEG de pe Cuza Vodă şi toate celelalte spaţii comerciale de pe această arteră, Hotelul Continental, cele 3 blocuri turn din Piaţa Unirii, Palatul Braunstein, magazinele de la parterul Blocului 1001 Articole din Podul Roş, blocul Gulliver, blocul Carmen de pe Independenţei, blocul de la fostul RC Star sau blocurile din Piaţa Unirii dispuse pe aliniamentul cu b-dul Independenţiei. „Această lege este o prostie. Unde să plec de aici, mai ales că în acest spaţiu şi locuiesc? Am un credit făcut pe 20 de ani pe acest spaţiu. Practic, prin aplicarea unei astfel de legi s-ar creea multe victime colaterale. În primul rând s-ar pierde multe surse de venit la bugetul local, prin dispariţia agenţilor economici care plătesc acum taxe şi impozite, iar apoi ar fi sute, daca nu chiar mii de şomeri care ar fi o povară pentru stat. Practic, din enunţul acestei legi ar trebui să închidă tot centrul Iaşului”, a spus Gabriel Apopi, patronul unui salon de fitness de pe strada 14 Decembrie.

Citeste si Mizeria si ignoranta ingroapa Gara Iasi

N-au cunoştinţă de fapt şi nici bulină de aplicat

Nici şefii administraţiei publice locale, cei care ar trebui să pună în aplicare actul legislativ în vigoare, nu sunt prea încântaţi de o astfel de perspectivă. „Despre conţinutul acestei legi, încă nu ştiu prea multe sau cum se aplică, dar mă voi informa. Este vorba despre acele spaţii care nu erau dedicate, prin construcţie, pentru activităţi comerciale, aici intrând înfiinţarea mai multor magazine, cabinete medicale sau alte activităţi improprii în spaţii cu destinaţie iniţială de locuit. Cred că judecata trebuie făcută cu maxim discernământ. Noi vorbim despre activităţi care bulversează liniştea publică, sănătatea populaţiei, stadiul de risc, dar trebuie făcută judecata de la caz la caz”, a declarat primarul interimar, Mihai Chirica. Practic, la Iaşi nu a fost încă demarată prcedura de notificare a agenţilor economici care subzistă în clădiri cu risc seismic dar, odată demarată această acţiune, aplicanţii vor întâmpina o serie de probleme de ordin tehnic. Prima dintre ele ar fi lipsa, cu desăvârşire, a celebrelor buline roşii, de pe clădirile înghesuite în listele „specialiştilor” Primăriei. „Bulinele sunt puse, prin lege, pe toate cldirile expertizate, cele care au riscul demonstrat pe baza unui studiu ştiinţific. De aplicarea acestor buline se ocupă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Biroul de Protecţie Civilă din cadrul Primăriei Iaşi. Au fost făcute foarte multe lucrări de reabilitare şi mulţi dintre proprietari au smuls aceste buline (n.r. bulinele se aplică cu vopsea) în mod abuziv pentru a nu le scădea valoarea de piaţă, dar este ilegală desprinderea bulinei care arată clasa de risc în care se află o clădire pentre că ea acoperă o evidenţă clară a unui potenţial risc asupra celor care locuiesc sau utilizează acea clădire”, a spus Mihai Chirica.

Citeste si Mercenarii copiilor cu dizabilitati

Pericol public cu dublu tăiş

O altă problemă ar fi riposta comercianţilor, dintre care mulţi au şi calitatea de proprietari a clădirilor, cu atât mai mult cu cât o parte dintre expertize sunt contestate de ani de zile. „Nu sunt de profesie, dar în acest caz pot pune la îndoială veridicitatea acestei liste. În cazul meu, a venit anul ăsta un domn, s-a fâţâit puţin prin curte, s-a uitat la clădire şi apoi am auzit că e băgată în listă”, a spus Gabriel Apopi. O astfel de situaţie este întărită şi de Doru Alexandrescu, liderul BNS, cunoscător „cu ce cutremur se mişcă betoanele Iaşului”. „După cutremurul din 77, I.G.L.L.a făcut lucrări de consolidare la toate blocurile care au fost afectate, cele mai multe lucrări fiind pe Rozelor, Decebal şi pe Ţuţora, acolo unde s-au înregistrat cele mai multe crăpături în apartamente. Frate-miu, (n.r. Emil Alexandrescu, primar al Iaşului între anii 1991-1992), care era inginer, a participat activ la acţiunile de consolidare a clădirilor de după cutremur şi a demonstrat că toţi pereţii care s-au crăpat erau pereţi despărţitori, nu de rezistenţă. Tot din acel an au fost construite multe blocuri cu risc seismic 9, faţă de cele de dinainte, care aveau rezistenţă la cutremur de 6 sau 7. Sunt multe blocuri noi, de 30 de ani, care nu au ce căuta pe aceste liste ale clădirilor cu risc seismic. Structura de rezistenţă la acestea nu are de ce să fie afectată”, a spus Doru Alexandrescu. Cert este că Iaşul este, deocamdată, în afara acestei legi, în ce priveşte aplicarea ei, faţă de Bucureşti, de exemplu, acolo unde s-au închis deja zeci de magazine şi restaurante din zona centrală, în urma somaţiilor date de Primăria Capitalei. În funcţie de decizia primarului interimar, Mihai Chirica, Iaşul ar urma să rămână cu aceleaşi vitrine neschimbate ale magazinelor şi restaurantelor, dar cu sabia lui Damocles deasupra, ori cu rafturi goale şi lacăte la uşile acestor unităţi comerciale, caz în care pericolul ar fi mai mare, prin prisma grăbirii procesului de autodemolare sau a dezinteresului proprietarului de a efectua lucrări de consolidare căci, din istoria recentă, astfel de măsuri radicale nu i-au făcutdefel pe proprietari să se apuce de reparaţii. Nelu PĂUNESCU

Ce spune legea

La jumatea lunii trecute, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede interzicerea desfaşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea clădirilor. Legea modifică Ordonanţa Guvernului 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Astfel, legea prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile “care implică aglomerări de persoane până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”. Spaţiile la care face trimitere legea sunt spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv “spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

„Prin aplicarea unei astfel de legi s-ar creea multe victime colaterale. În primul rând s-ar pierde multe surse de venit la bugetul local, prin dispariţia agenţilor economici care plătesc acum taxe şi impozite, iar apoi ar fi sute, daca nu chiar mii de şomeri care ar fi o povară pentru stat. Practic, din enunţul acestei legi ar trebui să închidă tiot centrul Iaşului”, Gabriel Apopi, patronul unui salon de fitness de pe strada 14 Decembrie.

„Cred că judecata trebuie făcută cu maxim discernământ. Noi vorbim despre activităţi care bulversează liniştea publică, sănătatea populaţiei, stadiul de risc, dar trebuie făcută judecata de la caz la caz”, primarul interimar, Mihai Chirica.