Dosarul Revoluţiei a avut ramificaţii şi la Iaşi

La anchetă au participat şi procurorii ieşeni * poveştile victimelor din oraşul celor 7 coline au fost incluse printre probe, dar dosarul a fost clasat

 

Procurorii militari de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus punct cercetărilor privind Revoluţia din decembrie 1989. Acestea au vizat şi ieşeni, din cele 4.544 de dosare penale, în 17 cercetarea fiind efectuată şi de anchetatori de aici, până să le preia Secţia Parchetelor Militare. „S-a reţinut că perioada cuprinsă între 16 şi 22 decembrie 1989, până la plecarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu din clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a fost caracterizată de acţiuni violente de reprimare a manifestaţiilor anticomuniste şi antidictatoriale din Timişoara, Cluj şi Bucureşti, respectiv de măsuri de împiedicare a extinderii acţiunilor de protest în celelalte localităţi. Folosindu-se de pârghiile puterii absolute pe care o deţinea în partid şi în stat, Nicolae Ceauşescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al PCR, a acţionat, încă de la început, pentru reprimarea brutală a manifestaţiilor, dispunând implicarea unor forţe supranumerice şi eterogene, aparţinând miliţiei, securităţii şi armate”, au spus procurorii.
S-a constatat însă că persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate în organizarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv. „În ceea ce priveşte perioada cuprinsă între 22 decembrie şi sfârşitul anului 1989, s-a reţinut că acesta a fost caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos. Pe fondul lipsei de cooperare şi coordonare, iniţiativele unor militari şi civili de a pătrunde în anumite imobile ori de a verifica acoperişurile unor clădiri, fără încunoştinţarea celorlalte forţe aflate în zonă, au creat derută şi reprezentări greşite, cu consecinţa deschiderii focului concentrat şi a producerii a numeroase victime. De asemenea, starea de oboseală şi stres acumulată a afectat aprecierea lucidă şi obiectivă a realităţii înconjurătoare. Pe fondul aceleiaşi stări, au existat şi situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din incinta aceleiaşi unităţi sau între unităţi militare”, au adăugat anchetatorii.
Ei au dispus clasarea cauzei, fie pentru împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, fie fiindcă fapta nu era era prevăzută de legea penală sau nu exista.
Mărturii pătate cu sânge
Evenimentele de Iaşi sunt descrise astfel de anchetatori: „ Deşi încă din 14 decembrie 1989, forţe de miliţie, gărzi patriotice şi autospeciale ale pompierilor au intervenit în Piaţa Unirii pentru a preîntâmpina o acţiune de protest împotriva regimului comunist, iar organele fostei securităţi au reţinut o parte dintre organizatori, acţiunile de reprimare a demonstraţiilor au început să fie coordonate, politic şi militar, de la nivel central, după 16 decembrie”. “Dacă celelalte judeţe au înţeles măsurile care trebuie luate din acest punct de vedere sau au ceva nelămuriri sau de întrebat ceva? Iaşul, s-a înţeles?”, zicea Ceauşescu într-o conferinţă cu primii secretari. Maria Ghiţulică spunea docil: “S-a înţeles!”
Un ieşean, Gheorghe N., a rememorat la PICCJ metodele anchetatorilor: „Mi s-a cerut să scriu o declaraţie în urma întrebărilor consecutive puse de anchetatori. Am fost ameninţat cu pistolul la tâmplă de mai multe ori şi afirmau că, dacă nu spun ceea ce vor ei, voi fi împuşcat şi nimeni nu va şti de mine. Mi s-au prezentat prin faţă bastoane de cauciuc, la modul ameninţător că voi fi bătut. Am fost ţinut de la ora 8 până în jurul oreir 23 în acel birou, fără apă sau mâncare”.
Militari sacrificaţi din cauza bulibăşelilor
Alţi ieşeni au fost printre cei loviţi de gloanţe pe străzile din diverse oraşe, dar şi soldaţii nenorociţi de manevrele neinspirate de după fuga Ceauşeştilor. „Persoană vătămată Costel H., fost militar în termen la U.M. 01829 Bucureşti, a suferit o cădere psihică, în noaptea de 23/24 decembrie, în contextul în care efectuând serviciul de pază împreună cu fratele său, acesta din urmă a fost împuşcat mortal. Mina S., subofiţer la U.M.02580 Bucureşti, a participat la acţiunile militare de apărare a Aeroportului Otopeni. Din cauza oboselii fizice şi psihice la care a fost supus, în perioada următoare a fost internat în mai multe rânduri pentru afecţiuni de natură nevrotică, fiind în final trecut în rezervă şi pensionat medical”, au precizat anchetatorii. Cristina CZELLER
Materialul de cercetare a vizat 709 persoane decedate, 1.855 rănite prin împuşcare, 343 rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume şi 924 reţinute.