EXCLUSIV Blocurile turn din centrul Iaşului, în pericol de prăbuşire FOTO

Cele trei blocuri turn din Piaţa Unirii, construite parţial pe locul unui vechi cimitir, sunt încadrate în grad de risc seismic II, dar nu li s-au aplicat niciun fel de buline de avertizare * imobilele prezintă fisuri, nu sunt vizate de lucrări de consolidare, dar au fost introduse într-un program de reabilitare termică pe fonduri europene

În urmă cu câţiva ani, Primăria Iaşi finaliza de identificat 258 blocuri de locuinţe care au fost construite înainte de anul 1978. Acestea au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Printre ele se aflau şi cele trei blocuri turn din Piaţa Unirii, care au fost încadrate în grad de risc seismic II. „Printre cele 258 de clădiri, există şi blocuri aflate în categorii de risc 3 şi 4, care pot intra oricând în lucrări de reabilitare. Mai grav era dacă expertiza dovedea o clasă de risc 1 sau 2, situaţie în care clădirile ar fi trebuit să suporte lucrări de consolidare”, declara la acea vreme directorul tehnic al Primăriei, Mihai Chirica, ajuns între timp viceprimar al Iaşului.

Ei bine, la câţiva ani distanţă de această declaraţie tehnică, poziţia municipalităţii este cu totul alta. „Nu este cazul unor lucrări de consolidare la cele trei blocuri turn din Piaţa Unirii. Înaintea proiectării lucrărilor de reabilitare termică, a fost întocmită expertiza tehnică în conformitate cu normativele în vigoare, pe baza căreia au fost declanşate procedurile de finanţare nerambursabilă. Dacă existau probleme de stabilitate a construcţiei, nu puteau fi finanţate pe acest program”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. Realitatea este, însă, alta. Din dorinţa de a se accesa cât mai repede fonduri nerambursabile, nu s-a dispus nici o măsură de asigurare a acestor clădiri care, deşi încadrate în grad de risc seismic II, vor fi acoperite cu o pojghiţă de termoizolaţie pentru a fi şterse urmele realei stări în care se găsesc.

Terenul de sub blocuri o ia la vale
Potrivit gradului de urgenţă sau riscului atribuit de expertize, în cazul celor 256 de clădiri expertizate în diferite etape, între anii 1992 - 2001, a reieşit faptul că un număr de 52 de imobile prezintă risc de gradul 1, 56 de clădiri, printre care şi blocurile turn din centrul Iaşului, sunt în risc de gradul 2, alte 58 ies din gradele primare de risc, fiind clasate cu grad de risc 3, iar un număr de 21 sunt catalogate în cumul de risc 1 şi 2. „Aceste blocuri au fost date în folosinţă în anul 1960. Sunt încadrate în grad de risc seismic, dar nu li s-a aplicat bulină roşie şi nici plăcuţe. S-au făcut intervenţii la structura de rezistenţă a blocurilor şi s-a teşit terenul. Partea din spate a blocurilor a fost făcută pe un fost cimitir al Bisericii Talpalari. Cum poţi să reabilitezi ceva când nu s-a făcut consolidarea? Subsolurile tehnice au fost luate de Primărie şi au suferit la rândul lor mai multe intervenţii, care au afectat structura de rezistenţă”, ne-a declarat un locatar al unuia dintre turnuri.

Blocurile 7, 9 şi 11 din Piaţa Unirii figurează, într-adevăr, ca fiind încadrate în grad de risc seismic II, dar acest fapt se regăseşte doar în listele întocmite de experţii Primăriei, în structura de rezistenţă şi tencuiala blocurilor. „În această categorie se încadrează construcţiile care, sub efectul cutremurului, pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă. Sunt imobile pentru care posibilitatea de prăbuşire în caz de cutremur este redusă, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, fără a pune în pericol structura de rezistenţă”, susţin specialiştii.

Anexele se dărâmă peste trecători
Spre deosebire de blocurile şi clădirile încadrate în grad de risc seismic 3 şi 4, care au traversat doar o simplă formalitate pentru a putea fi incluse în programul guvernamental de reabilitare termică, cele încadrate în primele grade de risc seismic ar fi trebuit să fie introduse într-un amplu proces de consolidare, în urma expertizelor. Halucinant este însă faptul că Primăria s-a îngrijit numai de partea estetică şi de confort termic, respectiv de reabilitare termică, iar în ce priveşte punerea în siguranţă a acestora, răspunderea ar urma să cadă în sarcina administraţiei locale. „De la darea în folosinţă a blocurilor turn nr. 11, 9, şi 7 din Piaţa Unirii, nu s-a făcut nici o intervenţie la structura lor. Intervenţiile de acest fel (consolidare sau reparaţii) intră în atribuţiile asociaţiei de proprietari care administrează respectivele imobile. În cele trei imobile incluse în proiectul de reabilitare termică din fonduri europene şi pentru care, în acest moment, aşteptăm semnarea contractului de finanţare de către ADRNE pentru a organiza, ulterior, licitaţia de execuţie a lucrărilor, Primăria nu deţine niciun spaţiu”, a subliniat Sebastian Buraga.

Pe lângă blocurile în sine, între acestea şi în laterala unuia dintre ele se găsesc nişte anexe de tip foişor, cărora stâlpii de susţinere nu le mai oferă nici o siguranţă. Tencuiala acestor construcţii s-a desprins de cadrele de beton, iar stâlpii s-au distanţat periculos de mult de planşele de tip cofraj. Reprezentanţii Primăriei habar nu au de raţiunea şi destinaţia acestor construcţii, dar susţin că „acele construcţii nu fac parte din obiectul finanţării europene, ci aparţin domeniului public, precum şi suprafeţele de teren de sub ele”. „Ele intră sub incidenţa legislaţiei administrării patrimoniului public şi se află în administrarea asociaţiei de proprietari”, mai arată reprezentanţii Palatului Roznovanu. Reprezentanţii asociaţiei de proprietari care administrează aceste imobile nu au putut fi contactaţi pentru a oferi un punct de vedere. Nelu PĂUNESCU