EXCLUSIV Drama copiilor care-şi văd părinţii printre gratii

Anul trecut, judeţul Iaşi a fost pe locul doi în ţară la numărul copiilor cu unul sau ambii părinţi condamnaţi la închisoare * o statistică realizată de Asociaţia Alternative Sociale arată că, la nivelul judeţului, există aproape o mie de copii cu părinţii aflaţi după gratii * dintre aceştia, doar câteva zeci se află în atenţia autorităţilor competente * cei mai afectaţi sunt copiii care au suferit abuzuri din partea părinţilor condamnaţi, psihologii indicând faptul că, în cazul lor, procesul de echilibrare emoţională este extrem de complex * nicio instituţie din judeţ nu are un plan pentru aceşti copii, deoarece, înprezent minorii cu părinţi deţinuţi nu sunt incluşi ca grup ţintă în cadrul Strategiei Naţionale pentru Protecţia Copilului 2014-2020

O statistică realizată anul trecut de o asociaţie ieşeană a arătat că că judeţul Iaşi s-a aflat pe locul doi în ţară, după Bucureşti, în privinţa numărului de copii cu părinţi aflaţi în detenţie. Potrivit acestor date, în judeţul Iaşi existau 993 copii cu unul sau ambii părinţi condamnaţi la închisoare, din care doar 53 se aflau în atenţia autorităţilor abilitate. Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi a extins raportul şi pe celelalte judeţe ale Moldovei, unde rezultatele sunt la fel îngrijorătoare. În Botoşani, 758 de copii au părinţi la închisoare, însă doar patru se află în sistemul de protecţie, iar în Vaslui, din 696 copii cu părinţi în detenţie, numai 81 se află în atenţia direcţiilor de asistenţă socială. În Bacău sunt 392 copii cu unul sau ambii părinţi în închisoare, din care 56 în sistemul de protecţie.

„Copiii cu părinţi deţinuţi sunt de trei ori mai vulnerabili să manifeste comportamente delincvente sau predelicvente. Au stimă de sine scăzută ca urmare a ascunderii faptului că au un părinte în închisoare, a sentimentelor de ruşine şi de abandon. Ei sunt stigmatizaţi de copii de aceeaşi vârstă, vecini, cadre didactice, părinţi ai altor copii etc. Oficial, nu sunt consideraţi ca fiind o categorie de copii vulnerabili şi în România nu există servicii specializate pentru aceştia. Percepţia copiilor români cu părinţi deţinuţi este că principala lor lipsă ţine de hrană şi îmbrăcăminte, în timp ce copiii din Germania, Suedia şi Marea Britanie invocă lipsa afecţiunii părintelui încarcerat şi a suportului şcolar”, a declarat psihologul Cătălin Luca, directorul executiv al Asociaţiei Alternative Sociale.

Culmea, reprezentanţii ONG-urilor şi a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi admit că această categorie nu diferă faţă de altele, fiind incluşi la comun cu ceilalţi copii cu părinţi plecaţi în străinătate sau aflaţi în divorţ, deşi ar merita un tratament diferit, având în vedere consecinţele grave ale evenimentelor din familia lor. „Noi nu avem o situaţie exactă a acestor copii. În evidenţele noastre ei sunt la un loc cu ceilalţi copii proveniţi din alte categorii sociale şi primesc consiliere în funcţie de nevoile şi situaţia lor”, a spus Tiberiu Bantaş, purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi. La nivelul zonei Moldovei, există totodată sute de copii sunt abuzaţi de părinţi, care ajung după gratii. Traumele trăite de aceşti minori sunt teribile şi îi pot afecta emoţional pe perioade de ani de zile. În cazul lor, procesul de echilibrare emoţională este complex şi îndelungat. „Fiecare caz este tratat individual. Aici vorbim de eticheta pe care o pune societatea asupra copilului cu părinţi aflaţi în detenţie, depinde de educaţia care i s-a oferit şi cine urmează să aibă grijă de el. Unele familii sunt tentate să ascundă de copil faptul că un părinte se află la închisoare, însă nu sunt recomandate aceste tentative, deoarece pot fi aflate mai târziu. Există cazuri în care părinţii merg la închisoare în urma abuzurilor asupra copiilor. Aici este pus în practică un proces îndelungat şi complex, urmărindu-se ataşamentul copilului faţă de respectivul părinte, apoi este nevoie de reechilibrarea emoţională şi identificare trebuinţelor acestor copii”, ne-a spus Cristina Stărică, psiholog.

Două treimi din părinţii deţinuţi au doi sau mai muţi copii

La nivel naţional, în sistemul penitenciar, 39% dintre cei încarceraţi sunt părinţi a cel puţin unui copil, iar din aceştia, mai mult de jumătate, 68% au doi sau mai mult de doi copii. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, începând cu luna mai, copiii pot lua legătura cu părinţii aflaţi în detenţie şi prin intermediul online. „În mod cert, grupul copiilor care au unul sau, din nefericire, ambii părinţi în detenţie, exprimă o vulnerabilitate care nu poate fi tăgăduită. La nivelul sistemului penitenciar există câteva camere prietenoase, dotate şi organizate în colaborare cu partenerii noştri, există însă şi proiecte măreţe, există şi dorinţa de a face acest lucru posibil în toate penitenciarele din România, pentru că nu ne dorim ca aceşti copii care vin la vizită şi care într-adevăr sunt plasaţi într-o zonă de risc, să ajungă infractori, să săvârşească acţiuni penale şi să fie ei înşişi într-un mediu de detenţie. Din luna mai, persoanele încarcerate pot să comunice online cu familiile. Această facilitate va putea fi asigurată doar pentru cei ale căror familii locuiesc departe de localitatea în care se află penitenciarul, asta din cauza faptului că la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu există, deocamdată, dotările tehnice necesare pentru ca toţi deţinuţii să poată comunica online”, a comunicat Roxana Cecilia Preda, directorul Direcţiei Reintegrare Socială din cadrul Administraţiei Naţională a Penitenciarelor. Astfel, asistenţii sociali din penitenciare vor identifica deţinuţii care ar putea beneficia de comunicare online cu familia, aceştia vor fi întrebaţi dacă doresc acest lucru şi se va face o evaluare iniţială. Vor fi camere special amenajate şi persoane care să îi asiste şi să îi ajute tehnic. În prezent, copiii cu părinţi deţinuţi nu sunt incluşi ca grup ţintă în cadrul Strategiei Naţionale pentru Protecţia Copilului 2014-2020.

„Din luna mai, persoanele încarcerate pot să comunice online cu familiile. Această facilitate va putea fi asigurată doar pentru cei ale căror familii locuiesc departe de localitatea în care se află penitenciarul” - Roxana Cecilia Preda, directorul Direcţiei Reintegrare Socială din cadrul Administraţiei Naţională a Penitenciarelor

Citeşte şi Monumentele istorice se prăbuşesc în capul autorităţilor