EXCLUSIV/FOTO Agricultura ieşeană se întoarce în epoca de piatră

În judeţul Iaşi sunt 40.000 hectare amenajate cu sistem de irigaţii, însă mai puţin de 15% sunt contractate de organizaţii, restul fiind în paragină * toata suprafaţa agricolă din sudul judeţului este compromisă, după valul prelungit de caniculă din ultimele săptămâni * în această zonă, sistemele de irigaţii nu funcţionează, fiind într-o stare avansată de degradare, iar sătenii îşi lasă vieţile la mila naturii * o staţie de pompare deschisă săptămâna trecută de autorităţi, ca măsură urgentă de combatere a secetei, a fost închisă din nou, ieri dimineaţă

Zeci de mii de hectare cultivate de pe raza judeţului Iaşi crapă de secetă, sub ochii neputincioşi ai fermierilor. Autorităţile atrag atenţia că agricultura ieşeană se întoarce în epoca de piatră, după privatizarea sistemelor de irigaţii. În judeţul Iaşi sunt înregistrate, la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), 40.000 de hectare amenajate cu sistem de irigaţii, cu o vechime de zeci de ani şi care acum zac fără niciun folos. Cu mici excepţii, aceste reţele nu au suferit niciodată îmbunătăţiri, iar acum sunt depăşite din punct de vedere tehnic, singura soluţie fiind ca acestea să fie schimbate complet. Specialiştii din domeniu spun însă că fără investiţii, cifrate la milioane de euro, acest lucru nu va fi niciodată posibil, existând riscul ca seceta să producă pagube uriaşe în producţia din acest an. La nivelul judeţului Iaşi, doar 6.629 hectare sunt contractate de organizaţii private pentru irigare, majoritatea fiind concentrate în zona Tabăra - Trifeşti - Sculeni, unde s-au făcut investiţii de peste un milion de euro, de către un investitor străin. „În judeţ, irigaţiile se pot face doar prin aceste organizaţii de utilizare a apei pentru irigaţii. În prezent, avem o singură amenajare de irigaţii funcţională în zona Tabăra - Trifeşti - Sculeni, spre nordul judeţului. În rest, în sud, avem posibilitatea ca prin staţiile noastre să oferim apa necesară, însă nu există nicio organizaţie care să funcţioneze în zona respectivă. Pentru înfiinţarea unei organizaţii, în primul rând trebuie să existe interes din partea beneficiarilor, adică a fermierilor. Lumea trebuie să înţeleagă faptul că nu există altă variantă, pe viitor. Noi nu avem bani pentru reparaţia ori înlocuirea sistemelor de irigaţii. Doar privaţii pot, prin atragerea fondurilor europene”, a declarat Grigore Manole, directorul ANIF Iaşi, pentru „Evenimentul Regional al Moldovei”.

Grigore Manole, directorul ANIF Iaşi

Deşi ANIF are în patrimoniu staţii de pompare pe întreaga suprafaţă a judeţului, există un interes scăzut al fermierilor faţă de contractarea organizaţiilor de irigaţii, un proces care, uneori, poate dura prea mult. Astfel de situaţii se întâlnesc la Ţigănaşi, Belceşti sau Răducăneni.„Înfiinţarea organizaţiilor de irigare, din punct de vedere birocratic, nu durează mult, dar trebuie întâi să existe interesul fermierului. Partea cea mai lungă este etapa de modernizare a infrastructurii sistemului de irigaţii, care, în starea actuală, nu mai poate fi folosit. Această reţea este distrusă şi nu mai poate fi folosită nicăieri pe raza judeţului, cu excepţia amenajărilor în care s-au găsit învestitori străini”, a declarat şi Romeo Radu, purtătorul de cuvânt al ANIF Iaşi.

Romeo Radu, purtătorul de cuvânt al ANIF Iaşi.

Staţia de pompare Moreni, închisă după o săptămână

Săptămâna trecută, în comuna Prisăcani, autorităţile judeţene anunţau cu fast deschiderea staţiei de pompare Moreni, ca o măsură urgentă de combatere a secetei şi caniculei. Ieri dimineaţă însă, staţia a fost închisă în urma unei alerte de cod galben de ploi, pentru a se evita riscul de… inundaţii. Cu toate astea, deschiderea staţiei de pompare din Moreni nu s-a făcut pentru irigaţii, ci pentru adăparea animalelor. Drept urmare, culturile oamenilor se usucă pe câmp, fără niciun strop de apă şi fără existenţa unui plan de măsuri în condiţii de caniculă.

Citeşte şi EXCLUSIV Proprietarii Castelului Bran sunt urmăriţi penal pentru conacul din Poieni

Împreună cu un specialist ANIF, redactorii cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei s-au deplasat în comuna Prisăcani, pentru a evalua starea staţiei din Moreni şi a culturilor agricole din comună. Concluzia: „Există voinţă, dar nu există putinţă”. O spune primarul comunei Prisăcani, localitate cu rezerve impresionante de apă, dar fără un sistem funcţional de irigaţii. „La staţia de pompare din Moreni s-a dat drumul în folosul adăpării animalelor. Avem două mii de oi şi o mie de vaci, iar aceste animale sunt importante pentru oameni. Dacă nu au apă, cad din picioare. Sătenii aproape că au uscat fântânile din comună pentru adăparea animalelor, de aceea a fost nevoie să deschidem staţia de pompare de la Moreni, în regim de urgenţă. În ceea ce priveşte culturile, nu putem decât să sperăm la ploi. Există voinţă, dar nu există putinţă. Lucrăm de doi ani la un sistem de irigaţii, avem 6.000 hectare de teren agricol, dar numai pentru o mie s-a arătat interesul de fi înfiinţată o organizaţie de irigaţii”, ne-a declarat Constantin Chirilă, primarul comunei Prisăcani.

Constantin Chirilă, primarul comunei Prisăcani

Pentru aceşti fermieri există o soluţie rapidă, dar costisitoare, şi anume, folosirea motopompelor din apa bazinelor staţiei de pompare Moreni. Însă, micii agricultori nu îşi permit acest lux, mai ales că o asemenea aparatură poate depăşi 30.000 lei. „Este destul de costisitor pentru fermieri să-şi achiziţioneze o motopompă, la care trebuie şi instalaţie, dar care poate fi închiriată. Este singura soluţie, în condiţiile în care nu există acorduri cu organizaţii de irigaţie. Spre deosebire de alte ţări civilizate, unde cheltuielile de utilităţi sunt decontate de către stat, la noi nu e aşa. Noi le punem la dispoziţie apa necesară, mai mult de atât nu putem face. Sunt culturi agricole uscate din cauza secetei, chiar aici, lângă staţiile şi canalele noastre. Terenurile agricole, în momentul în care sunt distruse, este nevoie de zeci de ani ca acestea să redevină fertile. Aproape că ne întoarcem în epoca de piatră, dar depinde doar de efortul fermierilor”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ANIF Iaşi. Drept urmare, culturile de lucernă, orzoaică şi grâu de pe raza comunei Prisăcani sunt aproape compromise, fiind arse de soare încă de la rădăcină, aşa cum se poate observa în galeria foto.

Cu apa lângă ele, terenurile agricole sunt crăpate de secetă

Nu sunt oameni pentru îngrijirea canalelor de irigare

După închiderea prematură a staţiei de pompare din Moreni, în bazinele de irigare se scaldă copiii din sat, iar adulţii caută peştele pompat din râul Prut.

În altele însă, gunoaiele şi sticlele de plastic plutesc în cantităţi îngrijorătoare. Unele bazine sunt în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, iar răspunzători de canalele de irigare sunt angajaţii ANIF. Conducerea instituţiei se plânge însă cu nu mai are personal calificat. „Avem şase electromecanici la o sută de staţii de pompare, iar canalele trebuie curăţate de agenţi hidrotehnici, iar din aceştia nu mai avem nici unul. Din două formaţii de intervenţie a câte 12 oameni nu a mai rămas nimic”, a conchis Romeo Radu, purtătorul de cuvânt al ANIF Iaşi. Din peste o sută de angajaţi în 2012, în prezent, la ANIF Iaşi au rămas mai puţin de 20.

* * *

6.629 HECTARE

Aceasta este suprafaţa contractată de organizaţii private pentru irigare, din totalul de 40.000 de hectare amenajate pentru irigaţii

***

„Efectele unei ploi de o zi dispar după cinci sau şase zile de secetă. Este nevoie de ploaie constantă, pentru revitalizarea culturilor agricole” - Romeo Radu, purtător de cuvânt ANIF Iaşi

***

„Fermierii care au culturile calamitate beneficiază de anularea impozitului agricol. În acest sens, solicitanţii trebuie să depună documentele doveditoare la organul fiscal. Producţia trebuie să fie calamitată în proporţie de peste 30%” - Ordinul Ministerului Finanţelor Publice 197/2015

Citeşte şi Minciunile primarului de la Schitu Duca