EXCLUSIV Ne aşteaptă infernul!

 Vieţile a mii de copii şi credincioşi sunt puse zilnic în pericol din cauza vulnerabilităţii unor şcoli şi biserici în faţa incendiilor * zeci de unităţi de învăţământ şi lăcaşuri de cult din judeţul Iaşi nu au autorizaţie de securitate la incendiu * în mediul urban, în general, este vorba de liceele care funcţionează în clădiri de patrimoniu, în timp ce, în mediul rural, încă mai există şcoli care se încălzesc la reşou, la limita primitivismului * bisericile din lemn sunt adevărate cutii de chibrituri, cu o singură ieşire şi cu geamuri mici, în multe cazuri blocate

Conducerea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi a comunicat, la solicitarea cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, cifra şcolilor şi a bisericilor care pun în pericol viaţa cetăţenilor. Astfel, în judeţul Iaşi sunt 29 de unităţi şcolare fără autorizaţie de securitate la incendiu, 245 de şcoli având acte în regulă. Dintre şcolile care nu au acest aviz, zece sunt din mediul urban şi 19 din mediul rural. Toate aceste unităţi sunt un real pericol pentru copiii care le frecventează, prin faptul că, unele ori nu au suficiente ieşiri, stingătoare, planuri pentru stingerea incendiilor ori responsabili delegaţi pentru punerea în aplicare a acestor planuri. Acestea sunt doar câteva dintre condiţiile pe care şcolile trebuie să le îndeplinească pentru primirea autorizaţiei de securitate la incendiu. În plus, potrivit unui raport al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi, şapte scoli din judeţul Iaşi, din care una cu personalitate juridică, folosesc pentru încălzire… reşouri electrice!

Cei care suferă sunt copiii care, în unele situaţii, îndură frigul din clase şi mersul pe jos, încercând să-şi clădească un viitor mai bun. Supraîncălzirea ori plasarea acestor reşouri lângă obiecte inflamabile poate provoca un dezastru, dacă nu există supraveghere. „În cazul unei tragedii la o unitate de învăţământ, administraţia şcolii este responsabilă. Directorul şi consiliul de administraţie sunt cei care răspund de procurarea documentelor necesare funcţionării în condiţii de siguranţă a şcolii. Noi am solicitat Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi ca, până pe 15 decembrie, să finalizeze controalele în judeţ, nu doar la şcoli, ci la toate unităţile, fie că vorbim de alimentaţie publică ori administrative, care trebuie să aibă aceste avize. Atunci vom avea un raport final în baza căruia se vor lua măsuri. În cazul şcolilor, acolo unde există risc major, trebuie să ne gândim la relocarea elevilor, până se rezolvă avizarea. Există însă, chiar şi în mediul urban, problema liceelor care funcţionează în clădiri de patrimoniu, şi care, prin structura lor, nu pot obţine toate avizele necesare”, a declarat prefectul Dan Cârlan.

Alte 233 de şcoli din mediul rural se încălzesc, în prezent, cu sobe. Este un alt aspect de îngrijorare, mai ales că sobele trebuie curăţate, iar de funcţionarea lor răspund, exclusiv, fochiştii. Pentru acest aspect încă se aşteaptă răspunsuri, deoarece nimeni nu garantează că toate cele 233 de şcoli au fochişti angajaţi sau, în cazul în care există, unii dintre ei au alte atribuţii prin şcoală sau primării şi sunt lipsiţi de calificare. În cazul liceelor care funcţionează în clădiri de patrimoniu, normativele sunt mai blânde şi au doar caracter de recomandare, de la caz la caz, fără deteriorarea construcţiei, potrivit Normativului de Siguranţă la foc al construcţiilor – indicativ P118/99.

Una din cele mai recente incidente de acest gen petrecute la Iaşi s-a consumat anul trecut, la Şcoala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” din Paşcani. Atunci a avut loc un incendiu provocat de un fulger la nivelul acoperişului, iar toţi cei 530 de elevi şi 19 profesori au fost evacuaţi.

Cutiile din lemn care pun în pericol viaţa credincioşilor

În ceea ce priveşte siguranţa bisericilor împotriva focului, 12 dintre acestea nu au autorizaţia de securitate la incendiu - şase în mediul urban şi şase în rural. Asta în condiţiile în care, în judeţul Iaşi sunt 27 de biserici din lemn, multe dintre ele cu o singură intrare, respectiv ieşire, şi cu încăperi private de ferestre de aerisire. Un exemplu este Biserica de lemn din Cârlig, care, deşi are o frumuseţe arhitecturală desăvârşită, în cazul unui incendiu, evacuarea este pecetluită. Potrivit descrierii, această biserică are o singură intrare pe latura de vest a lăcaşului, pronaosul (partea situată la intrare) nu are ferestre, iar altarul are o singură fereastră, pentagonală.

O provocare pentru siguranţa creştinilor este şi Biserica de lemn din Băiceni (comuna Cucuteni), care, nu doar că prezintă o singură intrare printr-un pridvor pe partea de sud, dar amplasarea în sine pe un teren instabil este un alt factor de luat în considerare.

O singură intrare/ieşire are şi Biserica de lemn din Fedeleşeni (comuna Strunga), după ce pridvorul din partea de sud a lăcaşului a fost închis, iar toate ferestrele, puţine la număr, sunt mici şi inaccesibile.

Biserica de lemn din Ipatele nu doar că prezintă un risc de incendiu, având o singură ieşire, însă specialiştii scriu despre acest lăcaş că se află în pericol de prăbuşire. Cauza este amplasarea în apropierea unei râpe, pe un deal afectat de alunecări de teren şi care au provocat deja fisurarea fundaţiilor.

O situaţie incredibilă s-a produs la Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Mădârjac, acolo unde, în urma unor lucrări de modernizare în anul 2005, noile ferestre s-au suprapus peste cele vechi, fiind practic nefolositoare şi nu pot fi deschise prin interior, în cazul unei produceri de fum. Şi această biserică are o singură uşă de acces, iar ferestrele mici sunt doar de decor.

(Sursa foto - Wikipedia)

Biserica de lemn din Moreni (comuna Prisăcani), cu o deosebită valoare istorică, are, din păcate, tot o singură ieşire, la fel şi Biserica de lemn din Rădeni (comuna Roşcani), care are ferestrele blocate. „O biserică construită din lemn poate obţine autorizaţie de securitate la incendiu, cu respectarea condiţiilor prevăzute în normele tehnice”, transmit reprezentanţii IJSU Iaşi. În cazul acestor tipuri de biserici, normativul de siguranţă la foc spune clar: „În construcţii, compartimente de incendiu sau porţiuni de construcţii independente din punctul de vedere al circulaţiei, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puţin două căi de evacuare, care pe cât posibil, să ducă în direcţii opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare, dacă prin acestea se asigură evacuarea în condiţii corespunzătoare de siguranţă a persoanelor. Asigurarea unei singure căi de evacuare este admisă atunci când, conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane – indiferent de timpul (lungimea) de evacuare realizat, precum şi în cazurile în care numărul persoanelor este mai mare, dar timpul (lungimea) traseului de evacuare se înscrie valoarea admisă pentru coridoare înfundate, în funcţie de gradul de rezistenţă la foc, risc, sau categorie de pericol de incendiu, tip de clădire şi destinaţie”.

În ultimii ani, nu doar localurile de distracţii au fost afectate de incendii, ci şi bisericile. La Iaşi, anul trecut, de la o lumânare lăsată aprinsă a luat foc Biserica Ziua Crucii, de lângă fostul Bazar. Tot anul trecut, Capela „Sf. Voievozi” a ars aproape în întregime, din cauza unui fulger.

***

29 de şcoli şi 12 biserici din judeţul Iaşi nu au autorizaţie de securitate la incendiu

***

7 şcoli din mediul rural se încălzesc cu calorifere electrice, iar 233 cu sobe

Vezi si Cât de pregătită este administraţia ieşeană în caz de dezastre