EXCLUSIV Primarul Nichita este urmărit de DNA într-un dosar de fals şi abuz în serviciu

Nume grele din învăţământul superior, ADS şi administraţia ieşeană, în frunte cu primarul suspendat, Gheorghe Nichita, sunt cercetate de DNA într-un dosar privind fapte de abuz în serviciu, fals şi uz de fals, trafic de influenţă şi obţinere ilegală de fonduri * plângerea penală a fost formulată către procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, de către Herfurt Smaranda-Caterina, nepoata de drept a marelui scriitor, Mihail Sadoveanu

Împotriva primarului suspendat al Iaşului, a unor funcţionari publici, a şefului Agenţiei Domeniilor Statului Iaşi şi a fostului rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi a fost înaintată o plângere penală, la DNA Bucureşti, de către familia Sadoveanu, părăţii fiind acuzaţi de faptul că „au acaparat ilegal averea prozatorului, respectiv o suprafaţă de teren de 5,2 hectare situată în Copou, pe Aleea Mihail Sadoveanu”.

Plângerea penală a fost formulată către procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, de către Herfurt Smaranda-Caterina, nepoata de drept a marelui scriitor şi unica moştenitoare a acestuia, fiica primului copil din cei 10 pe care i-a avut scriitorul. Primele demersuri către instituţiile din Iaşi, pentru reântregirea averii familiei Sadoveanu, făcute de Smaranda Herfurt, datează din anul 2003. În baza documentaţiei suport existente la dosarul de retrocedare, specialiştii Comisiei Judeţene de Fond Funciar au validat fără probleme solicitarea descendentei lui Mihai Sadoveanu pentru suprafaţa de 5,2 hectare, însă. ţinând cont de faptul că terenul solicitat se află pe raza municipiului Iaşi, următorul pas a fost identificarea amplasamentului de către Comisia Locală de Fond Funciar, comisie care a respins această solicitare în câteva rânduri, pe motiv că nu poate identifica terenul.

Citeste si Dosarul Sadoveanu

Lotul persoanelor acuzate că au furat averea lui Sadoveanu

Lista cu cei incruminaţi că s-au folosit de mijloace nelegale pentru a pune mâna pe averea scriitorului este deschisă de primarul suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, acesta fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de „Abuz în serviciu”,faptă prev. şi ped. de art.297 alin.1 cp,cu referire la disp.art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000,cu modificările şi completările ulterioare; „ Instigare la abuz în serviciu”,faptă prev. şi ped. de art.47 cu referire expresă la art.297 alin.1 cp şi la disp.art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000,cu modificările şi completările ulterioare; „ Fals intelectual”, faptă prev şi ped de art.321 alin.1 cp; „Instigare la fals intelectual” faptă prev. şi ped. de art.47 cu referire expresă la art.321 alin.1cp şi „Uzul de fals”, faptă prev şi ped de art.323 cp. Acţiunea penală se îndrepată şi împotriva Denisei Ionaşcu, consilier juridic la Primăria Municipiului Iaşi în data de 14.05.2010 , actual secretar al municipiului Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, fals intelectual, instigare la fals intelectual şi uz de fals, dar şi împotriva Ioanei Iordache, inginer de specialitate în cadrul Primăriei Iaşi - Serviciul de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals. Din partea USAMV Iaşi, universitate care deţiune cea mai mare parte din terenul cerut în instanţă de urmaşii lui Sadoveanu, incriminaţi sunt Jităreanu Gerard, consilier local în data de 14.05.2010, fost rector al USAMV, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, obţinere ilegală de fonduri, instigare la abuz în serviciu, fals intelectual, instigare la fals intelectual şi uz de fals, Adrian Neagu, director general administrativ la USAMV, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, instigare la fals intelectual şi uz de fals, precum şi Romeu Lupu, director tehnic la USAMV, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, instigare la fals intelectual şi uz de fals. Ultimii doi care sunt menţionaţi în plângerea înaintată către structura centrală a DNA sunt Lăcătuşu Valeriu, şeful reprezentanţei Iaşi din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi abuz în serviciu, dar şi Simona Alina Afteni, registrator la OCPI Iaşi-BCPI Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi abuz în serviciu.

Citeste si Pradatorii averii lui Sadoveanu

Istoricul unui abuz incalificabil

După moartea Profirei Sadoveanu, ultima fiică a marelui scriitor, fiica acesteia, Smaranda Caterina Herfurt, strănepoata scriitorului Mihai Sadoveanu, face primul demers în instanţă pentru a obţine terenul de 5,2 hectare situat pe Aleea Mihail Sadoveanu, în spatele muzeului din Iaşi care poartă numele scriitorului. Acţiunea vine după ce, Comisia Locală de Find Funciar respinge cerea privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,2 hectare, teren în Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12, pe motiv că “nu se face dovada calităţii de moştenitor, nu se face dovada dreptului de proprietate şi nu se poate identifica amplasamentul”. Prin actul de vindere-cumpărare transcris de Tribunalul Judeţean Iaşi, Secţia a 3-a, în anul 1918, Mihail Sadoveanu dobândeşte dreptul de proprietate în indiviziune cu fratele său, Vasile Sadoveanu, via Kogălniceanu, cum se chema pe atunci proprietatea situată în comuna Copou. După cum rezultă din Matricola nr. 1 cu impozitul agricol din anii 1942 -1947, Mihail Sadoveanu figura cu suprafaţa de 5,10 hectare.

În septembrie 1945, Consiliul de Miniştri a decis un schimb de folosinţă între statul român, reprezentant prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, şi Mihail Sadoveanu. Înţelegerea parafată de ambele părţi este publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 4 septembrie 1945. „Ministerul Agriculturii şi Domeniilor este autorizat să încheie cu d-l Mihail Sadoveanu un schimb de folosinţă pe termen de 4 ani între proprietatea din Comuna Ciorogârla, compusă din teren de 25 hectare, fost lot al condamnatului Pamfil Şeicaru, astăzi reintrat în patrimoniul Statului prin efectul condamnării, şi proprietatea d-lui Mihail Sadoveanu, situată în Copou-Iaşi, compusă din construcţiuni, vie, livezi de pruni şi teren arabil în suprafaţă de 6 hectare. Pe durata intrării în vigoare a acestui schimb de folosinţă şi pe toată durata valabilităţii lui, folosinţa proprietăţii lui Mihail Sadoveanu din Copou se atribuie pentru Facultatea de Agronomie”, se arată în respectivul act.

Astfel, dintr-un abuz în altul, de la deposedarea abuzivă a gazetarului Pamfil Şeicaru şi până la nerespectarea convenţiei cu Sadoveanu, căci după perioada de 4 ani, terenul din Copou nu a mai revenit niciodată scriitorului, statul a preluat abuziv orice palmă de teren, inclusiv cele 5,2 hectare ale lui Sadoveanu, rămase de atunci în folosinţa Institutului Agronomic din Iaşi, pe care, în anul 2008 a început construirea unui grajd pentru cai, chiar dacă terenul făcea obiectul unui litigiu. „Este vorba despre o înţelegere între băieţii deştepţi ai Iaşului. Practic, era pusă la cale o afacere de sute de mii de euro între Gerard Jităreanu şi Gheorghe Nichita”, susţine Dan Hertfurt, strănepotul lui Sadoveanu şi fiul Caterinei Hertfurt. Într-un alt proces verbal încheiat pe 22 ianuarie 1951, terenul din Copou este foarte bine delimitat, dar nici acest act pe care urmaşii lui Sadoveanu l-au depus la dosar nu a fost luat în consideraţie. Aşa se face că, din anul 1945, dar mai ales din anul 1961, când a trecut în nefiinţă Mihail Sadoveanu, şi până în acest moment, toată averea lui Sadoveanu a rămas la discreţia statului, fiind folosită după bunul plac al instituţiilor. Nelu PĂUNESCU