Executări pe bandă rulantă

Executările silite s-ar putea desfăşura mai repede. Un proiect de modificare a Codului de procedură civilă care a trecut deja de Senat are în vedere eliminarea obligaţiilor executorilor de a cere încuviinţarea instanţei înainte să treacă la acţiune în cazul punerii în aplicare a unei decizii judecătoreşti. Nu e prima oară când guvernanţii iau o astfel de măsură. A mai existat un proiect similar, care însă n-a mai devenit lege din cauza opoziţiei parlamentarilor.
Mai bine pentru instanţe...
Şefii Ministerului Justiţiei îşi laudă măsura. „Ne propunem să degrevăm instanţele de judecată de anumite atribuţii. E o dovadă că instituţiile pot colabora în interesul cetăţenilor”, a motivat ministrul Robert Cazanciuc, prezent la Iaşi la sfârşitul săptămânii trecute. Dosarele de acest fel vor ajunge pe masa magistraţilor doar dacă cei vizaţi vor formula contestaţie la executare sau dacă se are în vedere executarea titlurilor care nu provin de la instanţe. O altă modificare e că instanţa de executare va fi cea din circumscripţia unde-şi are domiciliul debitorul.
Executorii judecătoreşti aduc argumente pro, dar şi contra modificării. „Ar fi şi bine, şi rău. Bine, pentru că procedurile s-ar desfăşura mai repede, şi rău, fiindcă răspunderea e mai mare”, a precizat Gabriel Bîrcă, vicepreşedintele Camerei Executorilor Iaşi.
Mai rău pentru datornici?
Nu toţi românii sunt însă mulţumiţi de idee. „Prin această propunere se încalcă principii de drept fundamentale, în principal autonomia şi separaţia puterilor în stat, având în vedere că executorii judecătoreşti nu sunt parte a puterii judecătoreşti. Consideram că scoaterea din atribuţiile instanţelor a acestei proceduri necontencioase şi darea ei în competenţa executorilor judecătoreşti poate deschide calea marilor abuzuri asupra debitorilor. Executorii sunt în primul rând interesaţi în satisfacerea creditorului, care poate fi asimilat drept client, şi nu de respectarea drepturilor legitime pe care debitorul de bună credinţă le are şi pe care legea şi cei care o aplică trebuie să i le protejeze”, au spus membrii Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.
Un lucru e clar. Dacă de data asta legea va trece, pe datornici îi aşteaptă zile grele. Ştefana CZELLER
Ce hotărâri ar fi vizate
Sunt avute în vedere hotărârile judecătorilor privind:
* plata unor sume de bani;
* predarea unor bunuri;
* desfiinţarea unor construcţii, plantaţii, lucrări;
* încredinţarea minorilor, stabilirea locuinţei acestora sau a dreptului de vizitare.

Care ar fi procedurile
Executorul ar avea trei zile de la înregistrarea cererii ca să accepte ori să refuze sarcina. El ar putea respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:
* cererea este de competenţa altui organ de executare;
* hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
* înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege;
* creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
* debitorul se bucură de imunitate de executare;
* titlul executoriu cuprinde dispoziţii potrivnice care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
* există alte impedimente prevăzute de lege.