Fals acoperit timp de 20 de ani de stat EXCLUSIV

Instituţiile statului nu au reuşit nici după 20 de ani să demonstreze un fals în spatele căruia se ascund tranzacţii succesive ale aceluiaşi teren, către proprietari diferiţi * mai mult, din cât se poate proba cu acte, acel teren aparţine statului şi a reuşit să fie „rătăcit” vreme de 20 de ani în actele cadastrale şi înstrăinat în fizic de către o singură persoană, plecată acum din ţară

 Noi documente vin să demonstreze că un fals rezistă mai mult în faţa legii decât o luptă de 20 de ani pentru dovedirea unei ilegalităţi. Aşa se întâmplă şi în cazul lui Constantin Stafie, proprietarul unui teren situat în satul Argel din comuna Moldoviţa, cumpărat în baza unor cărţi funciare falsificate. Potrivit actelor aflate în posesia reclamantului, aflăm că Ştirban Ecaterina înstrăinează, prin act de vânzare cumpărare, la data de 15 decembrie 1995, o suprafaţă de teren de 1.378 mp, din parcela 437/3 ce totaliza 6.129 mp, către un anume Sergiu Deleanu. Ulterior, în 14 septembrie 1996, din aceiaşi parcelă, Ştirban face dezlipirea terenului pentru o suprafaţă de 400 de metri pătraţi, în care nu se regăseşte şi terenul vândut lui Sergiu Deleanu. Practic, în acte, terenul de 6.129 mp era intact, neviciat de nici o altă tranzacţie. În anul 1999 vine rândul unei alte vânzări, de astă dată către reclamant, în speţă Constantin Stafie, căruia Ecateria Ştirban îi vinde din aceeaşi suprafaţă de 6.129 mp, netulburată de vânzările anterioare a celor două terenuri de 1.378, respectiv 400 mp. Din acte reiese faptul că, la 14 decembrie 1995, cu o zi înainte de vânzarea terenului de 1.378 mp către Deleanu, Ecaterina Ştirban solicită extragerea cărţii funciare cu nr. 605 pentru a putea vinde terenul. Ca să nu scadă această suprafaţă de teren, la dezlipirea celor 400 de metri vine cu un duplicat al cărţii funciare, dar cu număr distinct.
Nici terenuri n-au înstrăinat, nici şpagă n-au luat
Într-o adresă din 23 decembrie 2015, remisă de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), către Constantin Stafie, păgubitul este îndemnat să solicite o rectificare de înscrisuri în cartea funciară în cauză, respectiv C.F. nr. 605 a localităţii Argel, deschisă în decembrie 1994. Practic, reprezentanţii ANCPI constată faptul că intabularea dreptului de proprietate asupra parcelei nr. 307/20 - pădure, în suprafaţă de 6.120 mp, parcelei nr. 296/10-pădure, în suprafaţă de 674 mp, parcelei nr. 287/10 pădure, în suprafaţă de 90 mp, a parcelei nr. 285/10 pădure, în suprafaţă de 1.440 mp şi parcelei nr. 285/11 – pădure, în suprafaţă de 1.670 mp s-a efectuat în baza titlului de proprietate 79 din martie 1993, emis de Comisia Judeţeană Suceava, în favoarea lui Petru Şecman. Ulterior, dreptul de proprietate asupra acestor parcele a fost transmis soţilor Mihai şi Angela Ciuvercă, în temeiul contractului de vânzare – cumpărare 2686/23.07.2002. Cadastriştii, fără de care nu s-ar fi putut întocmi actele suspecte de fals, se eschivează în acest caz, precizând că, între anii 1996-2004, soluţionarea cererilor de înscriere în cartea funciară reprezintă atributul exclusiv al judecătorilor în a căror rază teritorială era situat imobilul, activitatea de publicitate imobiliară fiind îndeplinită de judecătorul delegat la biroul de carte funciară. Activitatea de publicitate imobiliară a fost preluată de la Ministerul de Justiţie de către ANCPI şi unităţile sale subordonate, în urma modificărilor aduse Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996, prin OUG nr. 41/2004. „În acest caz, în lipsa acordului părţilor cu privire la efectuarea operaţiunii de publicitate imobiliară, existenţa unei hotărâri judecătoreşti reprezintă o condiţie obligatorie pentru admiterea cererii de rectificare a cărţii funciare. În ceea ce priveşte suspiciunea de săvârşire a unor infracţiuni cu prilejul înscrierilor în cartea funciară nr. 605 a localităţii Argel sub nr. 5008/1995 şi 4416/1996, precizăm faptul că ANCPI nu are competenţă în stabilirea unor fapte cu caracter penal”, este răspunsul dat de Mihai Tăuş, directorul Direcţiei Publicitate Imobiliară din cadrul ANCPI. Anterior acestui răspuns, tot în luna decembrie 2015, Oficiul de Cadastru Suceava îi trimite lui Constantin Stafie un răspuns la fel de evaziv şi expeditiv la una dintre petiţiile acestuia, prin care susţine faptul că extrasele de carte funciară sunt falsificate. Practic, după ce trece în revistă actele suport înregistrate în evidenţe ca fiind documente legalizate, deci aplicabile în litera legii, Oficiul îi transmite petentului că falsul poate fi probat doar de organele de urmărire penală.

Citeste si Smenuri cu terenuri la Moldovita

Circuitul „falsurilor” care au stat la baza vânzării
În urmă cu 20 ani, Ştirban Ecaterina, prin Sentinţa civilă 2981/12.09.1995 – dosar 2453/1995 – partaj voluntar şi uzucapiune, intră în posesie cu parcela 437/3 cu suprafaţa de 6.129 mp. În acelaşi an, îi vinde lui Sergiu Deleanu o suprafaţă de 1.378 mp, reprezentată de parcela 437/5 din parcela 437/3, în baza extrasului de carte funciară 605 Argel nr. 9539 din 14.12.1995. Suprafaţă rămasă din 437/3 este de 4.751 mp. În anul 1996 realizează planul de situaţie din dosarul OCPI 4416/1996, prin care dezmembrează parcela 437/3 cu suprafaţa de 6.129 mp în parcela 437/6 cu suprafaţa de 400 mp şi parcela 437/3 (care o comasează şi cu parcela 426/4 cu suprafaţa de 1.295 mp) şi rezultă parcela 437/3 cu suprafaţă de 7.024 mp, utilizând extrasul de carte funciară 9.940 din 14.12.1995 a CF 605 Argel. În anul 1999, Ştirban Ecaterina îi vinde lui Stafie Constantin, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 1506/21.06.1999, 1/15 părţi din suprafaţa de 6.129 mp, identic cu parcela 437/3 din CF 605 Argel în baza extrasului de carte funciară 605 Argel nr. 5530 din 21.11.1996, aflat la dosar notar 1506/1999. După două vânzări succesive, plus comasarea din anul 1995 şi 1996 din parcela 437/3, aceasta rămâne cu suprafaţa de... 6.129 mp. Analizând CF 605 Argel de la OCPI Câmpulung Moldovenesc. rezultă că Ecaterina Ştirban nu este şi nu a fost niciodată înscrisă în CF 605 Argel cu parcela 437/3 cu suprafaţă de 6.129 mp, aici fiind înregistraţi alţi proprietari tabulari. Analizând CF 626, în care este înscrisă Ecaterina Ştirban, figurează parcela 437/3 cu suprafaţa de 6.129 mp, parcela 437/6 şi parcela 437/5, la aceste ultime două parcele nefiind trecută suprafaţa. „Dacă ar fi trecută suprafaţa, s-ar observa că suprafaţa în proprietate a lui Ştirban Ecaterina este mai mare, adică de 26.086 mp faţă de suprafaţa specificată în Sentinţa civilă 2981/12.09.1995, de 24.408 mp. Ştirban Ecaterina a creat o carte funciară falsă, un plan de situaţie fără repere în teren şi a coborât terenul de pe deal, în vale. Aceasta a mizat pe faptul că pentru suprafaţa de teren aferentă Statului Român nu va face nimeni reclamaţie, iar pe celelalte suprafeţe nu va avea nimeni curajul să îi întrebe de ceva”, a declarat Constantin Stafie. Dan CONSTANTINESCU
* * *
„ANCPI nu are competenţă în stabilirea unor fapte cu caracter penal” - Mihai Tăuş, directorul Direcţiei Publicitate Imobiliară din cadrul ANCPI