Fermierii din Moldova susţin că rachetele antigrindină aduc seceta!

  „Fermierii din Moldova susţin că sistemul antigrindină este responsabil pentru seceta din zonă şi au cerut sistarea pentru cel puţin un an a tragerilor de rachete antigrindină cu iodură de potasiu ori iodură de argint.

Mai mulţi agricultori s-au declarat dispuşi să plătească, din banii lor, studii necesare care să lămurească dacă sistemul antigrindină este sau nu responsabil pentru secetă şi au propus ca tragerile cu rachete antigrindină să fie sistate cel puţin un an de zile”. Acest mesaj ne-a parvenit în cursul zilei de ieri şi reia o controversă veche de câţiva ani. Cu sau fără rachete antigrindină?

La momentul actual, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare.

Alte 41 de puncte de lansare din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare (construcţie, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcţiune), urmând să devină operaţionale pe parcursul acestui an.

O rachetă costă aproximativ 1.000 de euro, iar un generator terestru (deocamdată nu avem aşa ceva) cam de trei ori mai mult, dar beneficiul economic poate fi şi de zece ori mai mare. „Costurile de protejare a unui hectar sunt de numai 10-15 euro la o lansare, dar grindina nu mai face ravagiile de altădată, chiar dacă UCCG Iaşi nu acoperă decât jumătatea vestică a judeţului şi un mic teritoriu din sud”, spune Dan Axinte, directorul UCCG Iaşi. Degeaba, unii fermieri o ţin pe-a lor. Chiar dacă proteste gen cel de acum două luni de la Codăeşti-Vaslui se dovedesc total contraproductive. Grindina e mai devastatoare decât seceta. Mai mult, fără tragerile cu rachete pe bază de iodură de potasiu, pot avea loc ambele fenomene. Tocmai de aceea s-a şi investit atât în Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Titulatura instituţiei spune foarte clar, scopul e de creştere a precipitaţiilor, nicidecum de a aduce seceta.

O ploaie artificială nici nu-i foarte scumpă, doar 15 euro la hectar. Iar prin însămânţarea norilor  cu iodură de argint, se obţine o creştere a cantităţii de precipitaţii cu 5% până la 15%. Nu pare mult, dar, în aceste zile, umiditatea solurilor din zona Moldovei a ajuns la doar 2%, în timp ce temperatura la nivelul pajiştilor atinge 65-70 grade Celsius!

Încă nişte amănunte esenţiale. La nivelul judeţului Iaşi, ultimele trageri cu rachete antigrindină au avut loc la mijlocul lunii mai. Atunci a plouat, dar nu cu gheaţă, cel puţin în zonele acoperite de UCCG Iaşi. După, nu s-a mai tras, n-a fost grindină, dar nici n-a mai plouat...

Cauzele, atât în ce priveşte grindina, cât şi seceta sunt în altă parte. Fizicianul Silviu Gurlui, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, explică, pe înţelesul oricui, cum de s-a ajuns la asemenea situaţii. Secetă şi grindină.

 

„Seceta este rezultatul altor acţiuni umane, necugetate. Astăzi, asistăm la o aşa secetă, din alte cauze, nu din cauza rachetelor. Acolo unde solul se va încălzi foarte puternic, aerul se va încalzi foarte puternic şi va scoate tot mai multă apă din sol. Dacă zona este poluată sau dacă acolo, la înălţime, ajunge praf, poluare din altă parte, este risc mare să nu mai fie precipitaţii, ci grindină! Poluarea tot mai mare inhibă căderea precipitaţiilor şi creste riscul formării de grindină” – susţine fizicianul Silviu Gurlui.

 

„Rachetele antigrindină trebuie date exclusiv când sunt condiţii de grindină, ele nu se dau decât în condiţii tipice şi în anumite zone. Există două aspecte care trebuie lămurite. Orice intervenţie în atmosferă, fie că vorbim de mai multă umiditate, de mai multă poluare, de astfel de germeni de condensare tip AgI (injectaţi cu rachete de la sol sau din avion) produc schimbări în atmosferă. E logic, apar modificări termodinamice. Aşa că, orice abuz de injectare de microparticule în atmosferă, care să influenţeze vremea (fie să producă precipitaţii, fie să împiedice formarea grindinii) - sunt nocive. Eu nu mă grabesc şi nici nu încurajez pe nimeni să facă în atmosferă experimente de injectare a compuşilor chimici cu rol de a controla vremea. Însă, în cazul rachetelor antigrindină, dacă ele sunt trase cu măsură, strict controlate, adaptate condiţiilor atmosferice, acestea nu vor influenţa seceta! Seceta este rezultatul altor acţiuni umane, necugetate. Astăzi, asistăm la o aşa secetă, din alte cauze, nu din cauza rachetelor. Acolo unde solul se va încălzi foarte puternic, aerul se va încalzi foarte puternic şi va scoate tot mai multă apă din sol. Dacă zona este poluată sau dacă acolo, la înălţime, ajunge praf, poluare din altă parte, este risc mare să nu mai fie precipitaţii, ci grindină! Poluarea tot mai mare inhibă căderea precipitaţiilor şi creste riscul formării de grindină, pentru că sunt curenţi ascendenţi foarte puternici, iar poluanţii servesc drept centri de condensare, mult mai fini, mult mai mulţi, impiedicând picăturile de apă să se unească, să crească şi să cadă. Ba, dimpotrivă, picăturile fiind tot mai fine, sunt urcate violent spre atmosfera superioară sau aruncate spre zone tot mai reci, adunând tot mai multă gheaţă, făcându-se atât de mari cât le pot ţine sus curenţii de aer”, spune profesorul Gurlui.

 

„Clima se va regla. Cheia e solul, cum îl cultivăm! Dar adevărata bombă este alta. Carbonul înmagazinat în sol! De la resturi de animale, rădăcini etc. În sol este un rezervor mare, enorm de carbon” – spune profesorul Silviu Gurlui.

 

„Ce vedem acum este rodul poluării puternice, a solului neîngrijit, care reflectă tot mai puţină radiaţie de la Soare (adică absoarbe tot mai multă caldură), a suprafeţelor imense de construcţii care se supraîncalzesc (din acelaşi motiv, ele sunt ca un burete pentrut razele solare) şi, evident, defrişările haiduceşti. Şi închei: multe arderi, mult carbon în aer. Astea s-au dus spre poli, peste gheţari. Ăştia s-au supraîncălzit şi au modificat dramatic coeficientul de reflexie. Adică nu s-a reflectat lumina precum o face zăpada, ci s-a absorbit tot mai mult, pentru ca lipsa zăpezii înseamnă suprafaţă uscata sau cu albedo mic (reflexie mult mai mică decât zăpada). Lucrul acesta se vede foarte clar, albedoul Pământului s-a redus. Se încălzeşte tot mai tare suprafaţa solului. Asta se vede, indirect, la câtă lumină ajunge pe Lună! Noaptea, Luna reflectă o cantitate de lumină. Asta este, în ultima perioadă, mai redusă, pentru că Pamântul trimite tot mai redusă radiaţie în spaţiu! Solul fiind mai fierbinte, emite radiaţie în IR cu intensitate tot mai mare în atmosferă. Dacă în aer nu am avea apă, CO2, metan şi N2O, asta s-ar tot duce, nu ar încălzi atmosfera. Dar, toate gazele astea sunt acolo şi absorb radiaţia de la sol. Dacă Pământul ar fi acoperit doar de vegetaţie zdravănă, păduri şi mai puţin beton, asfalt, mai multe culturi agricole, mai puţin sol neîngrijit, va fi foarte bine. Clima se va regla. Cheia e solul, cum îl cultivăm! Dar adevărata bombă este alta. Carbonul înmagazinat în sol! De la resturi de animale, rădăcini etc. În sol este un rezervor mare, enorm de carbon. Microorganismele, cu creşterea căldurii solului, transformă carbonul în CO2, pe care îl injectează în atmosferă. Această cantitate de CO2 este cu mult mult peste cantitatea de CO2 pe care noi oamenii o relansăm în atmosferă. Aşa că, dacă nu îngrijim solul, vom suferi crunt!”, concluzionează fizicianul Silviu Gurlui, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Marcel FLUERARU