Fisuri la Cetatea de Scaun proaspăt restaurată la Suceava FOTO

Pe unele ziduri din curtea interioară a fortăreţei a crăpat tencuiala * de la inaugurare au trecut doar trei săptămâni * problemele vor fi remediate de constructor, pe banii acestuia * întregul proiect de restaurare a costat 53 de milioane de lei, mare parte din sumă fiind fonduri europene

Nu a trecut nici măcar o lună de la inaugurare, şi Cetatea de Scaun a domnitorului Ştefan cel Mare din Suceava a început să aibă fisuri. Crăpăturile şi-au făcut loc în tencuiala din unele ziduri, proaspăt înălţate, aflate în curtea interioară a fortăreţei. Aspectul este cunoscut de conducerea Muzeului Bucovinei, instituţie care se află în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) şi care administrează Cetatea. Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, ne-a declarat că a informat, în mai multe rânduri, conducerea CJ cu privire la apariţia fisurilor. „Am informat Consiliul Judeţean, atât săptămâna trecută, cât şi astăzi (n. r. - miercuri). Am transmis două adrese în acest sens. Problemele vor fi remediate de constructor, pe banii acestuia. Lucrarea este în garanţie timp de doi ani”, ne-a declarat Emil Ursu. Întrebat de ce apar fisuri în zidurile cetăţii restaurate, directorul a spus: „Lucrarea a fost extrem de complexă. Au fost executate inclusiv lucrări de stabilizare a terenului. Încă se mai aşează pământul. Constructorul ne-a spus că va acoperi fisurile cu tencuială elastică, vor lăsa să se agraveze, după care vor reabilita definitiv”.
Restaurarea Cetăţii a costat 53 de milioane de lei
Cetatea de la Suceava a domnitorului Ştefan cel Mare a fost restaurată de firmele General Construct, Loial şi Restaco. Lucrările au costat aproape 53 de milioane de lei, iar banii au fost alocaţi, în mare parte, de Uniunea Europeană. Lucrările au demarat în urmă cu aproape patru ani şi înainte să se apuce de înălţarea zidurilor, constructorul a stabilizat terenul pe care a fost construită Cetatea, existând un real risc de alunecare. Cu betonul folosit pentru stabilizarea versantului se puteau construi patru sau cinci blocuri, de dimensiune medie, adică un mic cartier. Constructorii au fost nevoiţi să refacă parte dintre zidurile Cetăţii aproape în totalitate. Şi asta pentru că, începând cu secolul al XVII-lea, după ce fusese zdruncinată de un cutremur, Cetatea devine cariera de piatră a localnicilor. Mai ales pe timpul austriecilor, oamenii foloseau piatra la construcţia temeliilor caselor de locuit. Parte dintre pietre au fost recuperate după demolarea locuinţelor, iar acum, în secolul XXI, ca o ironie a sorţii piatra a fost folosită pentru reconstrucţia cetăţii. Restul pietrelor sunt aduse de la Vama, din zona Ciumârna. În subsolul Cetăţii au fost restaurate numeroase încăperi care vor deveni spaţii expoziţionale, iar la primul nivel, au fost amenajate spaţii expoziţionale.
Lasere, proiecţii de holograme şi internet
La final, dincolo de spaţiile expoziţionale, Cetatea domnitorului Ştefan cel Mare are utilităţi moderne. Pe partea dreaptă, cum se intră pe singura cale de acces în fortăreaţă, există grupuri sanitare dotare chiar şi cu duşuri. De asemenea, Cetatea are curent electric şi este dotată cu 18 videoproiectoare care pot realiza un spectacol de imagine, lumini, sonor.

Citeşte şi: Aeroportul de la Suceava va fi gata luna viitoare

Oana ŞLEMCO

Singurul element acoperit din Cetate este Capela.