Front comun pentru construirea autostrăzii Moldova - Transilvania

La Piatra Neamţ a avut loc o întâlnire de susţinere a Autostrăzii Moldova – Transilvania, organizată de Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Euronest * evenimentul vine la o zi după semnarea de către consilierii judeţeni din Neamţ a rezoluţiei pentru includerea autostrăzii şi modernizarea la patru benzi de circulaţie a drumului DN 15 pe tronsonul Piatra Neamţ-Bacău în Masterplanul General de Transport al României 2014-2020

Adunarea a fost organizată din dorinţa ca toţi reprezentanţii celor şase judeţe din Moldova să vorbească o singură limbă. Sunt trei variante de autostradă în Moldova despre care s-a vorbit în timp. Este vorba despre varianta care trece prin Nord, judeţele Botoşani, Suceava, spre Maramureş şi merge mai departe. Există varianta de mijloc, Iaşi-Târgu Mureş, şi ultima variantă Bacău-Braşov. „Din aceste trei, dacă aş încerca să dau denumirea Iaşi-Târgu Mureş, s-ar fi supărat, poate, băcăuanii sau botoşănenii şi aşa mai departe. V-aş ruga să acomodăm toate orgoliile şi patriotismele locale pentru că, altfel, din trei variante nu vom avea niciuna dacă nu vom fi foarte atenţi. Aş fi preferat ca Guvernul să aibă deschidere faţă de noi, cei care ne-am adunat aici, să vină să ne spună opinia”, a spus Cristian Adomniţei, preşedintele CJ Iaşi.
Guvernul dă dovadă de rea-credinţă
Adomniţei a explicat că Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, denumită public autostrada Moldova-Transilvania, se află pe linia mediană Nord-Est şi este cea mai aproape de toţi. El a arătat că, în varianta din luna aprilie a masterplanului, era prinsă autostrada, iar în cea reactualizată în luna decembrie nu mai există autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, ci autostrada Bacău-Braşov, cealaltă fiind înlocuită cu un drum expres. „Masterplanul vorbeşte de dezvoltarea durabilă a României şi îşi fundamentează socotelile pe datele de astăzi ale traficului, ceea ce este o greşeală. Analiza post-beneficiu făcută de Guvern mi se pare de rea-credinţă. Trebuie să lucrezi cu cifre de trafic de perspectivă, nu de azi. Nu ne vom dezvolta niciodată dacă nu vom crea premisa de bază a dezvoltării, în principal pentru manufacturare, care are nevoie de autostradă. În opinia mea, restul proiectelor sunt surogate: dacă un Guvern spune că face în Moldova aeroport, spital regional etc, toate acestea sunt secundare. Dacă nu avem autostradă, restul sunt doar pansamente ale rănii”, a completat Adomniţei.
Potrivit şefului CJ Iaşi, problema celor care transportă mărfuri auto este dată de munţii Carpaţii Orientali. După ce timp de secole au fost izbăvirea românilor, astăzi sunt principalul obstacol geografic care împarte România în regiune dezvoltată şi regiuni subdezvoltate. „Am sentimentul că acest masterplan general de transport a fost făcut în funcţie de câţi bani sunt pentru a construi cât mai mulţi kilometri de autostradă. Însă, autostrăzile care deschid cu adevărat potenţialul sunt cele care traversează munţii”, a afirmat oficialul ieşean.
Autostrada nu are culoare politică
Deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ, a subliniat că Moldova trebuie scoasă din sărăcie, iar acest lucru se poate face numai dacă se creează premisele unei dezvoltări economice, cum este acest proiect pentru autostradă. „Doar în momentul în care noi vom face front comun şi vom ajunge ca acest lucru pe care vrem să-l transmitem să conteze la Bucureşti, doar atunci putem vorbi de un nou succes. Indiferent de culoarea politică, trebuie să luptăm pentru ideea necesităţii autostrăzii Moldova-Transilvania. Culoarul cel mai bun a fost studiat. Momentul cel mai bun acesta este pentru că după aprobarea masterplanului de transport vor fi doar discuţii în van”, a declarat Cozmanciuc.
Boris Gherasim, viceministru al Transporturilor în Republica Moldova, a precizat că tărăgănarea construirii autostrăzilor în România îi afectează foarte mult: „Pentru economia noastră este o pierdere enormă”.
Presiune morală pe Guvern
Liberalul Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani, a declarat că apreciază organizarea acestei întâlniri, însă trebuie găsite pârghiile care pot duce la finalizarea acestui obiectiv: „Trebuie să vedem exact cine ne poate ajuta. Trebuie să punem o presiune legală, morală, pe Guvern, prin rezoluţiile aprobate de consiliile judeţene din Regiunea Nord-Est. Poate că printr-o banderolă purtată de parlamentarii regiunii vom reuşi să atragem atenţia că şi noi existăm şi că avem nevoie de această autostradă”, a opinat Florin Ţurcanu. El a dat asigurări că va face toate demersurile pentru a sprijini acest proiect.
Dan Manoliu, vicepreşedintele CJ Neamţ, a declarat că aleşii judeţeni susţin autostrada Moldova-Transilvania din mai multe motive. „În primul rând, această autostradă uşurează legătura între Neamţ şi partea de Vest a ţării. Totodată, are avantaje şi din punct de vedere economic prin serviciile conexe care se vor dezvolta”. Rezultatul final al acţiunii a fost semnarea unei rezoluţii pentru susţinerea autostrăzii Moldova - Transilvania.
Ingrid CIOFOAIA

Casetă 1
„Dacă nu încercăm să avem o voce comună, cei mai fericiţi vor fi cei de la Guvern, oricare ar fi el. Sentimentul meu este că cei de la Guvern vor să treacă repede timpul, noi să fim aşa, anesteziaţi, să nu avem timp să reacţionăm, să nu existe o imagine publică a sinergiei create într-o regiune pentru un proiect şi atunci să treacă precum Vodă prin lobodă” - Cristian Adomniţei, preşedintele CJ Iaşi

Casetă 2
La întâlnire au participat reprezentanţi ai consiliilor judeţene, ai Camerelor de Comerţ şi Industrie, Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, parlamentari, consilieri judeţeni, şi oficiali din Republica Moldova. Nu au răspuns invitaţiei Ministerul Transporturilor şi nici Ministerul Fondurilor Europene