Gazul metan, un coşmar pentru comunele ieşene

Comunele din vecinătatea municipiului Iaşi nu au soluţii pentru alimentarea cu gaz metan * pentru că nu pot obţine finanţarea pe fonduri europene, primarii ridică din umeri şi spun că nu există bani la bugetul local pentru aducţiunea de gaz * alte comune sunt dezavantajate pe finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, din cauza lipsei drumurilor europene sau a gărilor

Primarii ieşeni sunt în continuare nemulţumiţi de inechitatea condiţiilor de aplicare a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), infrastructura fiind principala lipsă a comunelor. La Aroneanu, de exemplu, în vecinătatea municipiului Iaşi, oamenii nu au nici în prezent gaz metan, iar administraţia locală spune că este imposibil să suporte cheltuielile din bugetul propriu. La Bălţaţi, edilul comunei recunoaşte că nu poate duce utilităţi la porţile tuturor oamenilor, întrucât o parte dintre săteni trăiesc la limita sărăciei şi nu îşi permit achitarea facturilor. „Astăzi, dacă putem spune că suntem cu ceva în urmă, este partea de infrastructură rutieră, în sensul că a trebuit să spargem drumurile cu apă şi canal. La canal mai avem în lucru 10-15% să finalizăm proiectul. Avem marea şansă că am scăpat de staţia de epurare - era foarte greu de gestionat, acum împingem totul la Iaşi şi o preia staţia de acolo. Aşa că, de acum rămâne să ne concentrăm doar pe drumuri. Avem proiecte depuse pe PNDL, aşteptăm deschiderea PNDR, însă există neşansa de a nu avea gări şi drumuri europene ca să obţinem un punctaj mare. Aeroportul nu aduce decât, eventual, zgomot”, a declarat Benone Moruzi, primarul comunei Aroneanu.

 

Fără gaz la marginea Iaşului

 

Alimentarea cu gaz metan este o altă provocare a primarilor, care se împiedică nu doar de lipsa infrastructurii, ci şi de costurile mari. „Din nefericire, soluţia care o avem din 2007-2009 este cu înţepare undeva în bulevardul Metalurgiei şi de acolo să venim cu gazul. Acolo este suficientă presiune şi volum să alimenteze toată comuna. Din păcate, aşa cum arată astăzi devizul din studiul de fezabilitate, ne costă undeva la un milion de euro să aducem gazul până la intrarea în sat. Pentru această investiţie nu putem să găsim finanţare nicăieri decât în bugetul propriu, iar acest lucru este imposibil”, a completat Moruzi, care caută soluţii în asociere cu alte primării. Acesta a precizat că bugetul comunei i-ar permite, în acest moment, să asfalteze doar un kilometru de drum.

 

Cătune din Bălţaţi, lăsate fără apă

 

Nici în comuna Bălţaţi lucrurile nu stau altfel. Edilul spune că nu poate duce conducte cu utilităţi la porţile celor care nu-şi permit să să le plătească. „Trebuie să fim realişti cu oamenii noştri la solicitările lor de a le aduce apă, gaz metan şi canalizare, întrucât trebuie să aibă şi posibilitatea de a plăti aceste utilităţi. Iar atunci când comunitatea abia e la limita supravieţuirii, mi-e greu să cred că vor plăti toate utilităţile pe care le ducem la poarta lor. Încercăm să găsim o soluţie convenabilă pentru toată lumea. Branşarea se face în funcţie de cereri, pe zona unde există solicitări. Nu are rost să îngropăm nişte conducte ca să ne uităm la ele”, a declarat Vasile Aştefanei, primarul comunei Bălţaţi, care a criticat faptul că pentru crearea Masterplanului de apă edilii nu au fost consultaţi. Astfel, cea mai rapidă soluţie stă în convenţii civile, cu săpături pe banii primăriei şi alimentarea suportată de furnizorul de apă. 

 

Sume record pentru deszăpezirea drumurilor Moldovei