Gropile de gunoi trimit edilii în instanţă

 Consiliul Judeţean va da în judecată toate administraţiile care nu participă la finanţarea amenajării rampelor de deşeuri * cel mai important debitor este Primăria Suceava, care are de plătit 4,5 milioane de lei * dacă proiectul nu se va finaliza în acest an, judeţul riscă să piardă fondurile europene

Consiliul Judeţean (CJ) Suceava ar putea deschide acţiune în instanţă împotriva unităţilor administrativ-teritoriale implicate în mega-proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor”. Intenţia a fost făcută publică de şeful CJ, Cătălin Nechifor, care a precizat că este vorba despre primăriile care au aderat de bunăvoie la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea deşeurilor şi care nu şi-au onorat angajamentele financiare asumate. „Am putea avea o acţiune unitară în instanţă. Vom vedea care sunt paşii, care sunt termenele, cât va dura, dar suntem convinşi că vom recupera banii, inclusiv dobânda pe care o vom plăti prin angajarea noului credit”, a precizat Nechifor. El a adăugat că ar fi ideal ca lucrurile să se lămurească până cel târziu în septembrie sau octombrie.
Împrumut pentru rampa de gunoi
În judeţul Suceava, la finele lui 2015, urmează a se încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice la Moara şi Pojorâta, precum şi a 5 staţii de transfer. Fiindcă nu sunt asigurate contribuţiile locale, CJ este nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei. Nechifor a avertizat că în cazul în care nu s-ar fi recurs la această soluţie, consecinţele ar fi dintre cele mai severe. „Riscurile sunt uriaşe. Nefinalizarea proiectului de deşeuri presupune, pe deoparte, să putem fi declaraţi neeligibili 100% şi să trebuiască să plătim totul către Comisia Europeană, ceea ce ar fi o catastrofă financiară. A doua variantă ar însemna corecţii financiare de 25%, reprezentând o sumă uriaşă”, a evidenţiat preşedintele CJ.
Datorii mari
Cel mai important debitor este Primăria Suceava, cu 4,5 milioane de lei. Contribuţia este stabilită „per capita”, iar reşedinţa de judeţ are cel mai mare număr de locuitori. Pe de altă parte, beneficiul Sucevei este mare, mai ales că pentru închidere vechii gropi de gunoi de pe malul râului cu acelaşi nume, „un adevărat dezastru ecologic”, este prevăzută o sumă de 15 milioane de lei. „Am luat Suceava ca etalon pentru că deţine ponderea cea mai mare. Degeaba plăteşte o comună 30.000 de lei dacă Primăria Suceava nu vine cu cei 4.5 milioane de lei”, a accentuat şeful CJ. Situaţia nu este singulară. Unităţile administrativ-teritoriale din judeţ au datorii mari şi în proiectul POS-Mediu de extindere şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, sistemului de canalizare şi tratare-epurare a apelor uzate, proiect în care operator regional unic este societatea comercială ACET Suceava.

Cersetori cu vile

Lidia DIACONU

„O a treia variantă de risc, dar mai blândă puţin, ar fi suportarea din bugetul propriu a diferenţei de lucrări nedecontate până la 31 decembrie” - Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele CJ