Harta zonelor „măturate” în caz de cutremur

Dacă un cutremur de gradul VIII s-ar produce la Iaşi pe timp de noapte, rezultatele ar fi catastrofale * cel mai recent plan de analiză realizat de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului arată, în detaliu, zonele cele mai afectate de riscul seismic * din tot judeţul, municipiul Iaşi ar fi cel mai afectat în cazul unui seism de magnitudine ridicată, zonele cele mai afectate fiind Cantemir, Podul de Piatră, Podu Roş, Copou şi Campusul Tudor Vladimirescu * cât priveşte sediile de instituţii publice, pe lista neagră se numără atât Palatul Roznovanu, care adăposteşte Primăria, cât şi Casa Pătrată, unde funcţionează Prefectura şi Consiliul Judeţean

Un raport halucinant realizat recent de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi arată că 65% din populaţia judeţului este expusă celui mai înalt grad seismic specific regiunii. Aceasta este zona C, care cuprinde circa 45% din suprafaţa judeţului, respectiv municipiul Iaşi, precum şi partea de sud-est a judeţului. Potrivit documentului, zona C este încadrată în gradul seismic VIII, adică 8 grade pe scara Mercalli Modificată sau 6 grade pe scara Richter. „Judeţul Iaşi este situat în partea de nor-dest a zonei de seismicitate maximă a ţării (regiunea Vrancea), iar o eventuală mişcare seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări şi surpări ale terenului, mai ales datorită nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafaţă şi a valorilor acceleraţiilor seismice”, arată raportul Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă. Din punct de vedere al parametrilor de calcul pentru construcţii, zonarea seismică încadrează judeţul în trei zone echivalente unei intensităţi seismice de gradul VII pentru jumătate de nord şi vest şi VIII pentru jumătatea de sud şi sud-est. Dacă zona C este cea de risc maxim pentru regiunea noastră, zona D (7 grade Mercalli şi 5-6 grade Richter) reprezintă 35% din suprafaţa judeţului, cu 20% din populaţie, respectiv zona oraşului Târgu Frumos, iar zona E (7 grade Mercalli şi 5-6 grade Richter) cuprinde 20% din suprafaţa judeţului, cu 15% din populaţie, respectiv zona oraşelor Hîrlău şi Paşcani. În prezent, municipiul Iaşi este dotat cu o staţie seismică cu rol de supraveghere şi înregistrare automată a oscilaţiilor.

 

Zone de risc maxim: Tudor Vladimirescu şi Copou

 

Specialiştii spun că judeţul Iaşi prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur ca urmare a vulnerabilităţii unor clădiri, perioadelor de revenire a intensităţilor ridicate, respectiv 20 de ani pentru intensitatea I-VII, 50 de ani pentru I-VIII şi 200 de ani pentru I-IX. Datorită faptului că majoritatea clădirilor au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecţie antiseismică şi datorită uzurii produse la clădiri, zonele cele mai expuse efectelor sunt zona centrală a municipiului Iaşi, zona cuprinsă între Podu Roş şi Podul de Piatră (străzile D. Cantemir, N. Iorga, şos. Naţională şi Aleea Decebal), zona cuprinsă între gara Nicolina, bd. Primăveri, Splai Bahlui şi campusul universitar T. Vladimirescu, cartierul Tătăraşi (zona delimitată de strada V. Lupu şi strada Ciurchi), cartierul Copou (zona delimitată de strada M. Costăchescu, bd. Carol, strada Codrescu), zona centrală a municipiului Paşcani, cuprinsă între Primăria municipiului şi Spitalul Municipal, zona centrală a oraşului Târgu Frumos, cuprinsă între Primăria oraşului şi Staţia Târgu Frumos a Serviciului de Ambulanţă, zona centrală a oraşului Hîrlău, cuprinsă între Primăria oraşului şi Spitalul Orăşenesc. „Riscul cel mai mare se prezintă în municipiul Iaşi (313.444 locuitori, 42% din populaţia judeţului), unde fenomenele de amplificare a undelor seismice este cauzată de straturile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip aflat sub presiune”, spun reprezentanţii Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi.

 

Un seism pe timp de noapte ar produce 3.400 victime

 

În judeţul Iaşi sunt luate în evidenţă 48.406 construcţii vulnerabile la seism şi alte 193.626 puţin vulnerabile. În cazul un cutremur cu intensitate VIII, potrivit situaţiei distrugerilor probabile, în judeţul Iaşi se-ar înregistra avarii între 25-35%, distrugeri parţiale de până la 10% şi totale de 3%. Gradul de intensitate VIII produce avarii uşoare la structurile proiectate seismic, avarii considerabile la clădirile obişnuite, prăbuşirea structurilor de rezistenţă defectuos executate, dislocări ale zidăriei de umplutură, căderea coşurilor înalte şi distrugerea aproape completă a monumentelor.

Potrivit unei simulări, dacă un seism de grad ridicat ar avea loc pe timp de noapte în judeţul Iaşi, s-ar înregistra peste 3.400 victime, din care aproape 900 având nevoie de urgenţe absolute, 1.200 tratament ambulatoriu şi diferenţa, răniţi uşor. Aceeaşi simulare, pe timp de zi, arată că numărul victimelor s-ar rezuma la puţin peste 200.

 

Prefectura şi Primăria, vulnerabile

 

În ceea ce priveşte rezistenţa la seism a instituţiilor publice, pe lista neagră se află clădirea Instituţiei Prefectului Iaşi, construită în 1960, sediul Primăriei Municipiului Iaşi, construit înainte de 1830, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi şi sediul staţiilor Paşcani şi Târgu Frumos, Căminul de Pensionari din strada Codrescu nr.6, Centrul Militar zonal Iaşi, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi, Direcţia Finanţelor Publice Locale Iaşi, Spitalul Municipal Paşcani - Policlinica şi Secţia Boli contagioase, Compartimentul Primire Urgenţe Târgu Frumos, Spitalul Orăşenesc Hîrlău şi traversarea aeriană cu conducte de apă a râului Siret, construită în 1973 şi care deserveşte 275.000 persoane. 

 

* * *

În municipiul Iaşi sunt 63 blocuri aflate în clasa I de risc, cu 9.543 persoane, 69 blocuri de locuinţe în clasa a II-a de risc, cu 9.849 persoane, şi 67 blocuri de locuinţe în clasa a III-a de risc, cu 8.022 persoane

 

Iaşi sau Suceava – cine câştigă lupta din turism?