Hoţii de lemne îşi fac de cap la Bacău

Un raport al asociaţiei Greenpeace România arată că tăierile ilegale de pădure au adus un prejudiciu de aproape 231 de milioane de lei la nivel naţionale * cercetarea arată că zilnic au fost, în medie, 62 de furturi * Bacăul conduce detaşat în zona Moldovei, fiind pe locul al doilea şi la nivel naţional

Prejudiciul cauzat de tăierile ilegale de pădure din România a înregistrat, în intervalul 2013-2014, o valoare de aproximativ 52,1 milioane de euro (aproape 231 milioane de lei), iar 79% din totalul sumei a fost cuantificată în judeţele Cluj, Alba şi Maramureş, unde au dispărut cele mai mari cantităţi de lemn, arată un raport Greenpeace România citat de Agerpres.
62 de furturi/zi
În perioada analizată, au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creştere de la 28 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autorităţile au identificat, astfel, la nivel naţional, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, în creştere de la 120.836 metri cubi în 2012 şi 452.842 metri cubi, în intervalul 2009-2011.
Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%. În schimb, ca volum de lemn tăiat ilegal, raportul Greenpeace România arată că judeţele Cluj, Alba şi Maramureş sunt cele din care au dispărut cele mai mari cantităţi.
În fiecare oră dispar 3 hectare de pădure
În acelaşi timp, conform noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeţei acoperite cu păduri la nivel naţional, ritmul distrugerii acestora se menţine la un nivel alarmant, de 3 hectare/oră.
„În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre, inclusiv încadrarea ca infracţiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate. În momentul de faţă, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenţie, nu infracţiune, şi se pedepseşte cu amendă. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui şi îmbunătăţirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informaţiilor şi accesul public la amenajamentele silvice”, susţin activiştii Greenpeace România.
Campion la jafuri
Potrivit unul studiu făcut de World Wide Fund for Nature (WWFN), Bacăul este judeţul cu cea mai mare suprafaţă de pădure care a dispărut sub securile hoţilor de lemn şi nu numai, urmat fiind de Iaşi (locul 8), Neamţ (locul 13), Botoşani (20), Suceava (26) şi Vaslui (27). De astfel, acestea sunt regiunile ţării în care s-a constatat un risc ridicat în privinţa tăierilor ilegale. Potrivit Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale.
Potrivit Gărzii Forestiere Bacău, de la începutul anului au avut loc aproape 1.000 de controale, în urma cărora s-a constat un prejudiciu de doar 275.814 lei (aproape un sfert faţă de pagubele înregistrate oficial în 2014, de peste 861.000 de lei).
Pădurile sunt o avere mult râvnită inclusiv de firmele mari, în acest an numele companiei Holzindustrie Schweighofer fiind alăturat unor afaceri necurate cu lemn preluat în urma unor tăieri fără autorizaţie. Compania are la Comăneşti una dintre cele mai mari fabrici de PAL din lume.

Citeşte şi: Investiţii de 4 milioane euro la Casa „Cancicov”

Codrin ISPAS

„Radarul pădurilor” ar putea fi un instrument foarte bun de combatere a furturilor din codru. Lansat anul trecut, programul este bazat pe un software instalat pe telefoane mobile prin care poate fi urmărită trasabilitatea lemnului. Acest software este instalat pe un smartphone înainte ca lemnul să plece din pădure, iar sistemul generează un cod unic, care este trecut pe avizul de însoţire a lemnului. Orice intrare în sistemul de urmărire a circulaţiei lemnului va lăsa urme şi nu va putea fi folosit de două ori acelaşi aviz.