Iaşul devine paradis fiscal pentru investitori

 Iaşul va fi, de anul viitor, cel mai atractiv oraş din România în ce priveşte impozitul perceput persoanelor juridice pe clădirile în care îşi vor dezvolta afacerile * această măsură dată de împrejurările unei noi administraţii dar şi de posibilităţile prevăzute de Codul Fiscal, vine să echilibreze decalajul pe care Iaşul îl are în faţa investitorilor care au plecat spre alte zări din cauza lipsei de facilităţi fiscale şi comisioanelor împovărătoare * pentru a nu-şi impozita cu 500% propriile clădiri, Primăria Iaşi va demara în 2016 un amplu program de refacere a arhitecturii imobilelor publice

 Proiectul de Hotărâre de Consiliu Local privind taxele şi impozitele locale pe anul 2016, precum şi a altor sume care se constituie ca venituri la bugetul local, va fi analizat şi votat de legislativul local, astăzi, 10 noiembrie 2015, de la ora 10.00, într-o şedință extraordinară. Potrivit acestui proiect, taxele locale nu vor fi majorate faţă de cele aprobate în 2015, cât şi faţă de nivelurile prevăzute de Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cu excepţia cazurilor în care nivelul minim prevăzut de lege, pentru taxe şi impozite, este superior, ca şi cuantum, celor aprobate în 2015. „Nu avem nicio provocare de creştere a acestor taxe. Dimpotrivă, vestea bună este că vom micşora taxele şi impozitele locale pentru locuinţe, la persoane fizice, cu o diminuare de la 0,1% la 0,08%, în vederea stimulării plăţii acestor taxe în cuantumul lor total faţă de bugetul local”, a spus primarul interimar, Mihai Chirica. Potrivit legii, nu se pot face diminuări de taxe şi impozite decât în condiţiile în care autoritatea publică locală găseşte resurse cu care să acopere acele diminuări. Faţă de acest proiect, consilierii locali au făcut şi câteva observaţii. Una dintre acestea a venit din partea consilierilor din opoziţie, respectiv membrii PNL, care au cerut diminuarea, mult peste pragul minim prevăzut, impozitului către persoanele juridice, pentru clădiri nerezidenţiale. „La persoane juridice, acolo unde vrem să atragem cât mai mulţi investitori, Iaşul are cel mai mic impozit pe clădiri, altele decât cele rezidenţiale, la nivelul întregii ţări, faţă de oraşele comparabile cu noi, în sensul că, municipiul Iaşi are propus pentru 2016 un impozit de 0,95% faţă de Bucureşti – 1,5%, peste nivelul maximal de 1,3%, Cluj-1%, Timişoara – 1%, Craiova – 1,3%, Galaţi-1,3%, Braşov – 1,3%, Oradea-1% şi Arad -1,3%”, a spus Mihai Chirica.

Impozit mult sub pragul naţional pentru recuperarea decalajului de investiţii

Practic, municipalitatea ieşeană încearcă acum să acopere decalajul investiţional pe care Iaşul îl are faţă de toate aceste oraşe enumerate, după ce ani de zile, din cauze ce ţin în primul rând de celebrele comisioane percepute de administraţia condusă de Gheorghe Nichita, dar şi de lipsa unor facilităţi fiscale, investitorii au ocolit Iaşul s-au au preferat să-şi mute afacerile pe terenuri cu politici fiscale mai favorabile. „Chiar dacă ne situăm mult sub limita de impozitare faţă de alte oraşe de talia Iaşului, liberalii au solicitat înjumătăţirea procentului de 0,95%, ceea ce ar aduce o pierdere de aproape 22 de milioane de lei la bugetul local. Suntem cel mai atractiv oraş din acest punct de vedere, dar nu putem să devalizăm bugetul local, doar dintr-un oportunism electoral. Costurile pe toate activităţile noastre, odată cu creşterea salariului minim pe economie, şi celelalte măsuri de relaxare fiscală, sunt din ce în ce mai mari, motiv pentru care avem nevoie să ne susţinem această activitate”, a spus Mihai Chirica. O altă observaţie a liberalilor, pe care Executivul Primăriei Iaşi o va susţine, se referă la acordarea de facilităţi fiscale la plata impozitului pe clădiri, pe o schemă locală de ajutor de minimis (n.r. măsură de sprijin acordată unei întreprinderi) pentru persoanele tinere care încep o afacere. Totodată, pentru clădirile reabilitate energetic, precum şi pentru cele la care s-au efectuat lucrări de creştere a calităţii arhitectural ambientale este propusă o procedură de acordare a unor scuturi şi reduceri a impozitului. Un alt amendament propus de liberali se referă la impozitarea clădirilror noi, din anul imediat construirii acestora.

Monumente renăscute sub furia supraimpozitării

Uniunea Arhitecţilor din România (UAR) a avut la rândul ei o serie de observaţii privind supraimpozitarea clădirilor neîngrijite, între 300 şi 500%. Astfel, fiecare clădire va fi evaluată pe o serie de criterii care ţin de funcţionalul clădirii, aspectul exterior, vechime sau calitatea de monument. „Avem şi noi clădiri neângrijite şi vom face un program de reabilitare arhitecturală a lor. Avem situaţii pe care trebuie să ni le asumăm, pentru că sunt clădiri publice care nu arată foarte bine. Nu ne putem supraimpozita pe noi înşine, dar putem să luăm măsuri. Această supraimpozitare se va aplica pentru toţi proprietarii de terenuri şi clădiri, indiferent că aceştia se numesc Mitropolia Moldovei şi Bucovinei ori altcineva”, a spus Mihai Chirica. O ultimă propunere venită din partea UAR este ca terenurile neângrijite, care sunt înregistrate ca situri arheologice, să nu fie supraimpozitate, nici chiar impozitate. „Poate fi un teren agricol care să fie definit ca sit istoric, dar numai cu acceptul Ministerului Culturii”, a precizat Mihai Chirica. Veniturile proprii ale Primăriei Iaşi, având în vedere că nu au crescut faţă de anul precedent, nu depăşesc în acest an suma de 100 milioane lei iar veniturile din taxe şi impozite locale aplicate pe clădiri nu depăşesc 3% din totalul veniturilor municipiului Iaşi. Nelu PĂUNESCU