Iaşul s-a mutat la sat!

Cele mai bune condiţii de locuit sunt în comunele din prima coroană de localităţi înconjurătoare ale municipiului Iaşi. Este vorba aici de Aroneanu, Holboca, Tomeşti, Bărnova, Ciurea, Miroslava, Rediu şi Valea Lupului

Potrivit statisticilor incluse în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), fondul de locuinţe din Zona Metroplitană a crescut semnificativ mai ales în prima coroană a municipiului Iaşi unde avem de a face cu un fenomen de suburbanizare concentrat în special în partea vestică. Astfel, pe 1 ianuarie 2014, fondul de locuinţe din ZMI însuma 170.887 de locuinţe, care reprezentau 54% din numărul total la nivel judeţului. Comunele Miroslava şi Bârnova s-au remarcat prin creşteri de peste 50% a fondului de locuinţe, în timp ce în celelalte comune din prima coroană (cu excepţia comunei Tomeşti) şi în Leţcani creşterea a fost între 20% şi 40%.

În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor, indicatorul mediu al Zonei Metropolitane este de 17 mp/locuitor, cu aproximativ 2 mp mai puţin decât media naţională, însă peste media judeţeană. Doar în 8 din 18 comune, situate în prima coroană suprafaţa locuibilă este mai mare decât în restul ţări, dintre care comunele Bârnova şi Valea Lupului se remarcă prin valori aproape duble ale acestui indicator. Creşteri ale suprafeţei locuibile pe cap de locuitor au fost evidente în toate comunele metropolitane, cele mai mari fiind în comunele Bârnova, Valea Lupului, Miroslava, Ciurea, Schitu Duca şi Holboca.

Doar 15,6 mp pentru fiecare ieşean

În acest timp, fondul de locuinţe din Municipiul Iaşi, care număra în anul 2014 123.406 clădiri, dintre care 98% erau proprietate privată, a crescut cu doar nouă procente în intervalul 2009 – 2012, creştere mai accentuată decât în regiune şi în ţară, dar sub valorile judeţene. Creşterea a continuat şi în următorii doi ani, cu 0,5%, rată mai mică decât cea judeţeană, regional şi naţională, care, coroborată cu creşterea din ZMI, indică un fenomen de suburbanizare din ce în ce mai evident. Practic, s-a ajuns în situaţia ca suprafaţa locuibilă pe locuinţă din municipiul Iaşi să fie mai mică decât în judeţ sau în regiune, dar şi mai mai slabă decât în ţară, având valoarea de 15,6 mp. „Dezvoltarea rezidenţială din ultima decadă s-a concentrat preponderent pe laturile nord-vestică şi sud-estică a municipiului Iaşi, către comunele din imediata vecinătate, conducând totodată la extinderea considerabilă a limitelor intravilanului. Pe lângă acţiunile de parcelare care au dus la întregirea treptată a ţesutului urban prin construirea de locuinţe individuale de către persoane fizice, pot fi observate numeroase intervenţii ale marilor dezvoltatori imobiliari ce constau în crearea de mici cartiere de locuinţe individuale sau colective”, se arată în SIDU. Este vorba aici de cartierele Păcurari, Nicolina -CUG şi Bucium. Dan CONSTANTINESCU

 * * *

 Pe parcursul a cinci ani (2009 - 2014) cele mai mari rate anuale de creştere a fondului de locuinţe aparţin comunelor Miroslava, Valea Lupului, Bârnova şi Ciurea, cu valori între 10% şi 16%, urmate de Aroneanu, Holboca, Rediu şi Leţcani, cu valori între 5% şi 10%, în timp ce în restul comunelor creşterea a fost mai lentă, de până la 5% pe an, cea mai mică valoare fiind înregistrată în Movileni, adică 0,3% pe an.