Inechităţi la sistemul de plată al indemnizaţiilor însoţitorilor persoanelor cu handicap

O serie de aspecte reliefate în urma ultimelor audienţe l-au determinat pe prefectul Dan Nechifor să solicite o diagnoză a modalităţilor prevăzute de cadrul legislativ pentru acordarea sprijinului oferit de stat pentru persoanele cu handicap. Informaţiile transmise de primăriile din judeţ, de Casa Judeţeană de Pensii, dar şi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului arată o serie de inechităţi şi dezechilibre, care, de multe ori, îi debusolează pe beneficiari.
Astfel, conform legii, persoanele cu handicap grav au dreptul să aleagă între un asistent personal, angajat de către primăria unde are domiciliul, sau plata unei indemnizaţii pentru un însoţitor, care nu este, însă, angajat cu carte de muncă.
Cum e şi firesc, cea mai avantajoasă variantă pentru persoana care are un bolnav în îngrijire, este să fie angajată. Sarcina ce revine primăriilor, însă, este, de multe ori, greu de suportat. Din totalul de aproape 3.000 de însoţitori, doar 1150 sunt angajaţi ca asistenţi personali în schemele de personal ale primăriilor. Dificultăţile cu care se confruntă primarii şi consiliile locale pentru plata acestora sunt mari. În Vorona, spre exemplu, comuna cu cel mai mare număr de persoane cu handicap, cu drept de însoţitor, edilul şef face eforturi mari pentru acoperirea bugetară a celor 38 de salarii pentru asistenţii personali şi plata a 27 de indemnizaţii pentru însoţitori. Mulţi dintre primari se văd nevoiţi să convingă beneficiarii să opteze pentru indemnizaţie şi să degreveze astfel bugetul local. În comuna Cristineşti, edilul şef a reuşit să găsească înţelegere, astfel încât toţi cei 24 de beneficiari au însoţitori şi nu asistenţi personali. Chiar şi aşa primarul Marinel Ştredie a comunicat prefectului că are un deficit de 10.000 de lei pentru plata acestor drepturi până la sfârşitul anului.
Mari nedreptăţi apar, însă, şi din cuantumul indemnizaţiilor pentru însoţitori. În funcţie de instituţia prin care se plătesc, acestea remunerează acelaşi obiect de activitate – în speţă îngrijirea unei persoane cu handicap- cu trei sume diferite. Indemnizaţiile plătite prin intermediul casei Judeţene de Pensii sunt de 698 de lei, cele care se dau de către primării sunt, de cele mai multe ori, în valoare de 755 de lei, în timp ce indemnizaţiile pentru însoţitorii persoanelor cu handicap vizual primesc 969 de lei, plăţile făcându-se prin DGASPC. Aceasta pentru că valoarea de referinţă a calculului este punctul de pensie, în primul caz, şi salariul minim pe economie în celelalte cazuri, majorarea acestuia nefiind luată în calcul de multe dintre primării. Situaţia centralizată arată că primăriile plătesc, în prezent, 1300 de indemnizaţii, Casa de Pensii, aproape 650, în timp ce DGASPC, aproape 900.
„Situaţia va fi şi mai tensionată, odată cu majorarea salariului minim pe economie din vară. Diferenţele vor fi şi mai mari, oamenii vor trebui să aleagă din nou varianta cea mai avantajoasă. Vor fi noi nemulţumiri, noi sarcini bugetare pentru domnii primari”, explică prefectul Dan Nechifor.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu va semnala inechităţile create de către hăţişurile legislative, atât la Guvern cât şi parlamentarilor botoşăneni, în speranţa că pe viitor se va găsi o manieră unitară de a se plăti aceste drepturi financiare.
Alina CALINIUC